La Mulți Ani, academicianul Gheorghe MUSTEA, „magicianul notelor” și „animatorul cultural al țării”!

La Mulți Ani, academicianul Gheorghe MUSTEA, „magicianul notelor” și „animatorul cultural al țării”!

Rafinat, cald, senin, calm, cu ochi blânzi și chipul luminos, inteligent, cu o cultură impresionantă, talentat și cu o bunătate de poveste, ne deschide geamurile acestui Florar academicianul compozitor, dirijor, profesor Gheorghe MUSTEA. De șapte decenii încoace face acest lucru, dar anul acesta vine să-i încununeze acest dar al destinului ca un miracol, omagiatul mulțumindu-i lui Dumnezeu că a știut să-i echilibreze cumva frica anului pandemic care ne-a zdruncinat viețile cu bucuria de a ajunge sănătos și cu iubirea față de semeni. Și cum Dumnezeu le pune pe toate pe cântar, amintindu-ne de fapt de rezerva de răbdare și îngăduință pe care trebuie s-o avem cu noi, îl găsim astăzi pe septuagenarul Gheorghe Mustea la fel de tânăr, frumos, cu aceeași sclipire de Om solar, cu același albastru în priviri, de-ți pare că e un cer întins pe jos, cu aceeași omenie, aceeași modestie și simplitate. 

Să cunoști privilegiul de a trăi câteva clipe în preajma acad. Gheorghe Mustea, să vorbești cu el, te face să te simți mult prea onorat, dar să-ți pui aparent și niște întrebări care te cam sperie. Dar să vină timpul să mai și scrii câteva gânduri despre el, te face de-a dreptul dilematic, în sensul nobil al cuvântului, ce-i drept. În privința dilematicului aspect aș avea chiar și câteva sublinieri. Cum, cu ce cheie să întri tu în acest tezaur al neamului, plin de emoții sublime, semnificații singulare, trăiri adânci, pe care maestrul ni le transmite prin muzica sa divină și prin omenescul din el atâția ani dea rândul… E ca și cum te-ai ascunde în niște fraze liniștite în aparență, dar ai, în același timp, tentația de a explora și sublinia sugestiile întregului, dorind, bineînțeles, să dai un accent de vigoare acestei certitudini. Chiar dacă cuvintele par cumva perlate, nu este suficient orice s-ar scrie despre fenomenul  Mustea, or, ca să justific, o să-l citez pe prof. Aurelian Dănilă, care afirmă că „Gheorghe Mustea este unul dintre cei mai profunzi muzicieni moderni”.

Dumnezeu i-a aruncat pe umeri o multitudine de talente, iar ca să-i echilibreze ponderea i-a semănat în meandrele sufletului și o sumedenie de calități omenești. Are o aură deosebită, pe care sigur nici el n-o simte. La toate însușirile lui umane și profesionale, nu pare a fi rănit de amorul propriu și nici îmbolnăvit incurabil de invidie componistică. Scrie de parcă respiră, de parcă ar fi un rob al notelor, de parcă s-ar teme că n-o să poată transmite emoția clipei pe care o simte și o trăiește. Greu de înțeles, cum reușește să le îmbine pe toate atât de armonios și în atâta liniște, fie cu referire la calitățile de prieten special, fie de profesionist, ținând cu onoare cârma Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei „Teleradio-Moldova”, una de mare rafinament și angajament, am spune, fără teama de exagerare, fie de rector al Academiei  de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Președinte al Societății Muzicale din Chișinău etc.. Suntem convinși însă că altfel nu ar putea. Pentru că Gheorghe Mustea vine cu argumentul clar că, dacă vrei, poți rămâne vertical în orice situație, dar mai ales, în fața propriei conștiințe. Și această subliniere este cea, care de fapt, impresionează cel mai mult și te detașează iremediabil de izbânzile mărunte. Nu și-a făcut un culoar al afirmării în mod special. A urmat cărarea propriei sale povești, care poate singur nu știa unde duce, iar astăzi ne invită el la povestea sa. Succesele lui și pătrunderea în elita greilor muzicii, nu a fost neapărat caracterul maximalist de autoafirmare, ci se datorează fără îndoială muncii asidue și iubirii sale nestăvilite pentru muzică, descoperită în inima sa de copil încă pe la horele și nunțile din Mândrești. De atunci a îmbrățișat muzica și a mers la braț cu ea toată viața. Iar pasiunea și munca neobosită, mai devreme sau mai târziu, știm că duc la recolte bune. Și compozitorul Gheorghe Mustea a strâns la vremea recoltei fructele hărniciei, vredniciei și talentului său, or, marii oameni rămași în istorie sunt exemple de voință și pasiune.

Deși poate părea și un visător în momentele de repaus, simte mereu nevoia de rigoare, de ordine, de disciplină, de a se încadra mereu în timp, iar acestea îi dau o linie definitorie personalității sale. A adunat în palmares aproape toate premiile și toate distincțiile de stat naționale și internaționale. Compozitorul Gheorghe Mustea a fost inclus de Universitatea „Cambridge” în top 100 muzicieni ai lumii, fiind recunoscut drept unul din cei mai influenți 100 de muzicieni ai lumii în anul 2017. Este supranumit de oamenii breslei drept „magicianul notelor” și „animatorul cultural al țării”. Ne bucurăm și ne mândrim, dar înțelegem în același timp că sufletul și dragul de tot ce face, pare a fi cel mai mare premiu avut vreodată. Acum, muzica și scrierea muzicii îi vine ca o zonă a maximei sale libertăți, ca o revelație, aproape o certitudine, pe care o împărtășește cu aceeași mărinimie și împătimire și cu toți noi, cei cu aplecare către acest miracol, numit Muzica. Ascultându-i muzica compozitorului Mustea, îți pare că parcurgi și trăiești sau retrăiești toate bucuriile, toata fericirea și toată durerea neamului nostru. Poartă Moldova în suflet și în muzică peste tot în lume, unde este invitat. Te întrebi retoric, oare ce-o fi în sufletul acestui Om, oare cum e posibil să porți, doar pe doi umeri, atâta drag de Țară, atâta demnitate, să creezi atare sensibilități…

Certitudinea unui câștig, dacă ne putem exprima astfel, pentru tot ce a făurit de-a lungul vieții și un mare noroc oferit cu generozitate de destin este și  minunata sa familie - soția Tamara, care îi este și prieten de viață și colegă de scenă,  fiica Diana care a moștenit talentul părinților și ne face mândri, evoluând pe scena Teatrului de Operă din Trieste, Italia, dar și fiul Adrian care, de asemenea, încântă inimile melomanilor germani, pe scena Operei din Munchen. 

Mă grăbesc să adaug și faptul că acad. Gheorghe Mustea a făcut un gest de mare angajament pentru Academia de Științe, membru titular al căruia este, o donație de carte și CD-uri, inclusiv Opera „Alexandru Lăpușneanu”, dar și primul exemplar al Operei „Ștefan cel Mare”, Concertul nr. 2, dedicat lui George Enescu, „Secvențe efemere” și alte lucrări care completează fondul de carte și arhiva audio a AȘM.

Așa cum V-am obișnuit, cu prilejul aniversărilor, încerc să culeg amintiri și aprecieri despre omagiat de peste tot, de la personalități notorii, prieteni, colegi, discipoli. Am adunat și cu prilejul acestui hotar remarcabil al septuagenarului Gheorghe Mustea câteva mesaje calde, unele răscolitoare chiar,  pe care Vi le propun în continuare. Dar nu înainte de a-i dori omagiatului sănătate bună, alese cuvinte de gratitudine pentru tot ce este pentru noi, pentru țara noastră, iar clipele înălțătoare de bucurie pe care ni le oferă Domnia Sa să fie la unison cu sentimentele şi emoţiile generate de gândurile noastre de bine, adresate către acest popas frumos al vieții. Și pentru că suntem în ajunul Sfintei Învieri, îi dorim Sărbători cu bucurie, sănătate și lumina!

La Mulți Ani, distinse Academician, Compozitor, Dirijor, Profesor, Om ales, Gheorghe Mustea!

O consemnare de
Eugenia TOFAN,
Serviciul de Presă al AȘM,
cercetător științific
 

Academician Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Academicianul Gheorghe Mustea – un veritabil „perpetuum mobile” în viața artistică a țării

Academicianul Gheorghe Mustea este personalitatea care îmbină la superlativ profesionalismul de excepție cu cele mai înalte calități umane. „Un adevărat artist” şi „cavaler al Muzicii” (după cum afirmase la timpul său celebra Maria Bieșu), compozitorul, dirijorul, profesorul universitar, academicianul Gheorghe Mustea – un OM cu literă mare și fenomen al culturii noastre – pășește ferm și mândru în tagma septuagenarilor, ocupând un loc aparte în șirul  personalităților culturii de expresie muzicală din Republica Moldova. Un om de o vie energie și un mare sufletist, care are darul de a ne cuceri și a ne îndemna să ascultăm și să trăim în armonie cu sunetele, cu natura. 

Muzician de vastă cultură artistică, compozitorul Gheorghe Mustea s-a manifestat pe diverse planuri ale spațiului nostru cultural prin promovarea artei muzicale, artei coregrafice, artei cinematografice, abordând diverse genuri muzicale: muzica simfonică, muzica de operă, muzica de cameră instrumentală, muzica vocală, muzica corală, muzică pentru copii, creații scenice, muzica de film, fiind înalt apreciat prin conferirea titlului de „Om emerit” și „Artist al Poporului”, cavaler al „Ordinului Republicii”, laureat al Premiului de Stat al RSSM (1990), al Premiului Național (2013) și al Premiului „Gavriil Muzicescu” (2019), precum și mai mute distincții de stat și cele academice pentru promovarea artei muzicale din patrimoniul național și universal. Este deținător al certificatului și medaliei „Topul 100 muzicieni – 2017”, confirmat de Centrul Biografic Internațional din Cambridge, Anglia.

De fiecare dată academicianul și compozitorul vine cu câte o surpriză plăcută atât pentru iubitorii de artă muzicală, cât și pentru corpul academic. Sala de lectură a Academiei de Științe a Moldovei se mândrește cu impresionanta donație de carte și CD-uri conferită de academician – Opera „Alexandru Lăpușneanu”, primul exemplar al operei „Ștefan cel Mare”, Concertul nr. 2, dedicat lui George Enescu, „Secvențe efemere” și alte lucrări au completat fondul de carte și arhiva audio a AȘM.

Cadourile pentru Academie nu contenesc, astfel ca maestrul a înregistrat împreună cu Orchestra Simfonică Națională a IPNA Compania „Teleradio-Moldova” compoziția muzicală omagială „Academia – simbol al națiunii” (muzică – profesorul universitar Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM; https://www.asm.md/academia-simbol-al-natiunii-un-omagiu-adus-academiei-de-stiinte-moldovei), dedicată aniversării a 60-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei.

La acest frumos popas aniversar, sărbătorit astfel decât în anii precedenți, dar fiind înconjurat de prieteni fideli – notele muzicale – îi dorim unuia dintre cei mai prolifici compozitori din ţara noastră, sănătate multă, energie de a crea și a dezvolta în continuare arta muzicală, înscriind un nou și important capitol în istoria culturii naționale. 

La Mulți și prolifici Ani, Maestre Gheorghe Mustea, veritabil „perpetuum mobile” în viața artistică a țării noastre!
 

Compozitorul academician Eugen DOGA

Dragă Gheorghe, din suflet și convingere, îți doresc sănătate, multă sănătate pentru a reuși nu numai a te bucura de viață, de familie, de Lume, dar și de a îndeplini mesajul Naturii, această grea și nobilă povară a Destinului. Îmi amintesc de vremurile când înregistram muzica la filmul „Lăutarii”, în anul 1971, în studioul de la Moscova. Tema destinului, care trece peste tot portativul filmului, tu cu strălucire ai cântat-o la nai. Dar cântarea ta era nu chiar simplă, era înzestrată cu niște „floricele” de ale tale, pe care așa le-ai și numit, și  care m-au bucurat. Eu ți-am spus atunci că ele miroase a compoziție. Câțiva ani trebuia să te convingi ca aceste „floricele” să te  aducă la conservator pentru a face compoziție profesională și de a pătrunde în tainele prefacerii acestor „floricele” în flori, buchete de flori și chiar grădină de flori miresmate. De fapt, nu s-a întâmplat nimic deosebit cu anii trecuți de la vatra copilăriei: pur si simplu, la cei 7 ani de acasă s-a mai adăugat un zero. Să trăiești și să creezi mulți ani înainte în sănătate și bucurii pentru bucuriile admiratorilor muzici tale  „din floricele” împodobite cu lauri.

Membru corespondent Mariana ȘLAPAC, doctor habilitat în studiul artelor, președintele Comisiei Naționale de Heraldică

La împlinirea onorabilei vârste de 70 de ani academicianul Gheorghe Mustea marchează o etapă importantă în cariera Domniei Sale. O carieră cu adevărat spectaculoasă – muzician polivalent, dirijor, compozitor, pedagog, al cărui nume se asociază cu succese deosebite în domeniu. Aportul lui Gheorghe Mustea în cultura şi arta muzicală rezidă în crearea unui repertoriu vast de lucrări ce aparțin diferitor genuri muzicale: muzică simfonică, muzică de operă, muzică pentru solişti, cor şi orchestră, muzică instrumentală de cameră, muzică corală,  muzică în stil popular,  muzică de estradă, muzică pentru film şi teatru ş.a. Printre lucrările de anvergură ale maestrului se numără operele istorice „Alexandru Lăpuşneanu” şi „Ştefan cel Mare”, concertele nr. 1 şi nr. 2 pentru orchestră, corala „Imn Patriei”, „Balada Moldovei” pentru soprană şi orchestră simfonică ş.a. Numeroasele creaţii ale lui Gheorghe Mustea constituie obiectul cercetării mai multor muzicologi din ţară şi de peste hotare. Impresionează şi lista funcţiilor deţinute de omagiat: prim dirijor și director artistic al Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei „Teleradio-Moldova”, rector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Președinte al Societății Muzicale din Chișinău ş.a. 

Gheorghe Mustea este mândria neamului nostru. Talentul, pasiunea, perseverenţa şi dăruirea de sine sunt calităţile ce îl caracterizează. În acelaşi timp, Domnia Sa rămâne o persoană modestă, binevoitoare, de o rară cumsecădenie şi bunătate sufletească.

Astăzi distinsul academician Gheorghe Mustea merită toate aplauzele noastre şi cele mai frumoase flori din lume. Îi doresc cu sinceritate multă sănătate, prosperitate, energie creatoare, noi ascensiuni profesionale şi bucurii alături de cei dragi.

Dr.hab., prof. Aurelian DĂNILĂ, adjunct al conducătorului Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM

Gheorghe Mustea este unul dintre cei mai profunzi muzicieni moderni. Dacă e să privim sau, mai bine, să-l ascultăm și să-l comparăm cu cineva, astăzi este imposibil, pentru că gândirea lui muzicală este mult mai adâncă ca la foarte mulți compozitori, uneori, care se văd extraordinar de talentați, pe când Mustea, este și un interpret iscusit la nai, flaut, instrumentul lui de baza cu care a pornit de fapt de acasă, instrumentul care i-a fost dintotdeauna o verticală în a crește ca muzician. Școala dirijorală, pe care a făcut-o și la noi, și la Moscova, și în alte părți unde a avut stagii, i-a prins foarte bine, pentru că este într-atât de talentat, că poate să-și găsească mediul muzical oriunde s-ar afla. O spun cu toată certitudinea, lucrarea lui, cea mai importantă după mine, Opera „Alexandru Lăpușneanu” și, din câte am văzut, și partitura la „Ștefan cel Mare”, dă dovadă de o profunzime muzicală și că fără nici un fel de rezerve, în acest domeniu lucrarea este pe primul loc în toată creația muzical-teatrală din țara noastră. Și nu întâmplător unii critici muzicali, și de la noi, și din altă parte, când vorbeau despre opera „Alexandru Lăpușneanu”, comparau aproape întotdeauna această creație cu „Boris Godunov”, de M. Musorgski, pentru că este o pânză amplă, pânză adâncă. Și în cazul lui Alexandru Lăpușneanu și Ștefan cel Mare, vorbim despre un apogeu pentru ziua de azi, în componistica națională. La cele șapte decenii de viață a acad. Gheorghe Mustea sunt sigur că este un început pentru noi mari creații, pentru că e plin de putere, pentru că are gânduri noi. Aș vrea să aibă atâta sănătate cât talent are și atunci va realiza gândurile pe care le avea de când era copil - să îmbrățișeze muzica. Și asta face.

Dr.hab. Victor GHILAȘ, director al Institutului Patrimoniului Cultural 

În cultura muzicală din Republica Moldova Gheorghe Mustea se înscrie în rândul personalităților de primă mărime. Mereu avid de creație, Domnia Sa are o prezență activă în viața muzicală a țării timp de circa jumătate de secol, perioadă în care a reușit să se afirme ca un muzician polivalent. Cartea sa de vizită include o bogată activitate componistică, o intensă activitate dirijorală, o prodigioasă experiență pedagogică și o excelentă cultură interpretativă, domenii care i-au adus consacrare și recunoaștere în medii artistice de prestigiu din țară și de peste hotare. Excepționala sa forță artistică poartă o certă amprentă personală. Cu atât mai complicat este de a-i încadra  impresionanta carieră artistică în câteva cuvinte. Apar relevante două dintre dominantele activității – compoziția și dirijatul, ambele bazându-se pe o vocație succesorală. Creația maestrului s-a obiectivat prin compoziții, în care se regăsesc majoritatea formelor și genurilor muzicale. În lumea confuză de astăzi, agresată fonic și nu numai, Domnia Sa vine cu mesaje sonore prin care ne reface încrederea în valorile general-umane, care ghidează spiritul spre Autentic, Armonie, Adevăr, Bine și Frumos. La cârma orchestrelor a pus și continuă să pună în valoare creația muzicală națională și universală, misiune pe care o onorează cu dăruire și talent. Este de precizat însă că nu doar talentul i-a asigurat creatorului omagiat reușitele în viața profesională, acesta reprezentând doar o premisă pentru performanță, care a fost permanent alimentat de o organizare exemplară a ritmului de lucru, de lealitate și de disciplinarea procesului de creație.

Panoramând retrospectiv activitatea sărbătoritului, îi exprimăm o dată în plus admirația și îi mulțumim pentru valoroasa contribuţie adusă culturii muzicale naționale. Anticipând viitorul, ne exprimăm convingerea că Domnia Sa va bucura și în continuare iubitorii de artă și frumos cu noi pânze sonore, care vor servi ca suport pentru modelarea conduitei ontologice, pentru cultivarea spiritului uman.

Veritabil Eques Honoris Causa Artes, colegul nostru întru creație de bunuri culturale își aniversează anul acesta vârsta septuagenară. Dat fiind că am avut șansa de a-l cunoaște personal pe maestrul Mustea, îi adresăm cu deosebită plăcere sincere felicitări. Să ne trăiți mulți și sănătoși ani, mult stimate Domnule Academician, să Vă păstrați puterea de muncă și pasiunea de întotdeauna în nobila activitate pe domeniile Euterpei spre binele culturii și artei. 

Ion GAGIM, profesor universitar, doctor habilitat, Maestru în arte
Gheorghe Mustea, artistul prolific și polifonic 

Pare a fi ușor să vorbești despre o personalitate eminentă, căci, pe exterior, ai întotdeauna ce spune. Totodată, este greu să faci lucrul aceasta, căci dacă vrei să-i prinzi esența, trebuie să pătrunzi în profunzimile firii sale, ale gândirii și ale talentului său. Ne referim, în cazul dat, la Maestrul Gheorghe Mustea. 

Activitatea Domniei Sale este expusă în multiple surse: monografii și studii științifice, cărți și articole de popularizare a creației sale, nenumărate emisiuni televizate și radiofonice, discursuri și mesaje de înaltă apreciere a muzicii sale în cadrul iarăși a nenumărate concerte și spectacole artistice în țară și departe de hotarele ei, prezentate de Orchestra Simfonică Națională la pupitrul căreia, în calitate de Director artistic și de Prim-dirijor se află peste un sfert de veac. Aportul Omului de Cultură Gheorghe Mustea a fost apreciat la cel mai înalt nivel de autoritățile statului, fiindu-i conferite cele mai înalte titluri și distincții. Dar cea mai înaltă distincție, ca și pentru oricare veritabil artist, sunt aplauzele numerosului public – a admiratorilor muzicii sale. 

Am avut onoarea și satisfacția profesională să scriu două cărți și un șir de articole despre Maestrul Gheorghe Mustea, caracterizându-i creația prolifică si activitatea polifonică, să moderez mai multe concerte din creațiile sale. În cazul de față, aș vrea să scot în evidență ceea ce, în opinia mea, îl distinge pe Maestru în contextul culturii neamului, Domnia Sa ocupând aici un loc cu totul aparte. Prin ce? Prin ceea ce a realizat și continuă să realizeze. Dacă fiecare din marile noastre personalități artistice își scriu sau și-au scris pagina lor în cartea culturii neamului, atunci Gheorghe Mustea își lasă numele înscris pe mai multe pagini ale ei. Și aceasta prin faptul că Domnia Sa este un muzician universal, un artist multilateral, deoarece cuprinde într-o conexiune armonioasă toate domeniile de bază ale artei muzicii: interpret de virtuozitate la flaut (instrument clasic) și la nai (instrument popular); compozitor, care abordează, în fond, toate genurile de muzică - de la cea populară, de estradă, pentru copii până la muzica de cameră, simfonică și de operă; dirijor de orchestră simfonică și de muzică populară; promotor al artei muzicale academice printr-un număr incredibil de concerte (numărul cărora trece peste o mie!) pe scenele țării și ale multor țări ale mapamondului, de la Italia și Germania, la China și Coreea de Sud, de participări la diferite festivaluri de muzică naționale și internaționale; profesor universitar de compoziție și dirijat simfonic și de operă. Pe lângă aceasta, dirijorul Gheorghe Mustea aduce o contribuție istorică specifică la cultura noastră: pregătirea cu orchestra și înregistrarea în patrimoniul artistic al țării la radioul și televiziunea națională a zestrei muzicale, create de compozitorii naționali, dar și de cei universali. 

Ne întrebăm foarte simplu: cine ar putea concura cu Artistul Gheorghe Mustea în contextul celor expuse - cu toată venerația pentru arta altor muzicieni ai neamului? În rezultat, putem afirma cu certitudine: Gheorghe Mustea este o personalitate-unicat a culturii noastre muzicale. 

Nu putem să nu adăugăm la cele spuse calitățile umane ale Domniei Sale, care se află la unison cu Marea Muzică, pe care o scrie și o promovează, esența căreia este Frumosul, Armonia, Înțelepciunea și Aspirația spre Ceruri. 

La mulți ani In Excelsis, dragă Maestre!

Ghenadie CIOBANU, Profesor universitar, doctor,
Președinte de onoare al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor

Am deosebita plăcere de a-i adresa Maestrului Gheorghe Mustea cele mai calde felicitări cu ocazia aniversării septuagenare. Contextul aniversar ne oferă încă un prilej de a trece în revistă etapele parcurse ale activității profesionale și de a rememora câteva dintre trăsăturile personale ale Maestrului.

Talentul nativ general muzical se manifestă la Gheorghe Mustea din frageda copilărie, apropiindu-l cu timpul tot mai mult de domeniile artei sunetelor. Născut în satul Mândrești, într-o familie de iubitori de muzică, are din copilărie cele mai strânse contacte cu folclorul muzical, pe care le aprofundează de-a lungul vieții și le valorifică apoi în lucrările sale componistice. Urmărind firul fenomenului folcloric, vom lăsa la o parte etapele de devenire profesională legate de studierea flautului, dirijatului și compoziției și vom remarca acele prototipuri ale limbajului, în general, și ale melosului, în special, care sunt caracteristice pentru aproape toate lucrările lui Gheorghe Mustea. Mă refer la melosul conceput în spiritul folcloric și la citatul folcloric propriu zis. În mod deosebit aș menționa în acest aspect următoarele lucrări: opera „Alexandru Lăpușneanu”, Concertele pentru orchestră nr. 1 și nr. 2, „La Movila Măgurii” pentru acordeon și orchestră, „Balada Moldovei”, pentru soprano și orhestră, „Pastorală”, pentru nai, caval și țambal. Compozitorul Gheorghe Mustea valorifică folclorul mai întâi, prin prisma armoniei tonal-funcționale, iar mai târziu - și celei modale, rămânând fidel ambelor sisteme armonice. Tematica lucrărilor sale, pe care artistul o concepe în spirit popular, se îngemănează cu gândirea armonică clasico-romantică și postromantică. Ca și în cazul armoniei, am putea afirma că forma lucrărilor compozitorului manifestă afecțiunea pentru moștenirea clasico-romantică. Simetria frazelor muzicale de origine populară se încadrează în creația compozitorului în forme tipice, precum cea de sonată, forma strofică a liedului sau formele ciclice. 

Domeniu în care talentul compozitorului excelează este orchestrația. Maestrul Gheorghe Mustea este un orchestrator perfect. Artistul cunoaște stilurile orchestrale clasice cu desăvârșire și obține în creațiile sale sonorități dintre cele mai diverse, încadrate într-un diapazon larg de nuanțe și gradații.

Cele mai înalte elogii le merită dirijorul Gheorghe Mustea. Maestrul  este primul dirijor al Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei „Teleradio-Moldova”, pe care o conduce de la pupitru vreme de trei decenii. În toată această perioada de timp ansamblul înregistrează sute de lucrări, completând fondurile patrimoniului național, susține sute de concerte familiarizând publicul din Republica Moldova și din alte țări cu creații ale compozitorilor autohtoni și ale clasicilor muzicii universale. Maestrul și orchestra pe care o conduce merită o recunoștință specială din partea tinerilor compozitori, ale căror opere sunt interpretate încă din perioada de studii. Mulți tineri autori își compun opusurile contând pe interpretarea acestora de către orchestra condusă de Gheorghe Mustea.

Maestrul Mustea, omul dedicat profesiei, este apreciat înalt pentru calitățile sale umane, pentru dedicație și perseverență de către colegi și toți cei care l-au cunoscut și care au colaborat cu Domnia Sa. 

În această succintă adresă vreau să adresez cele mai calde și sincere cuvinte de gratitudine Maestrului Gheorghe Mustea din partea mea, precum și a colegilor de breaslă, pentru aportul adus la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului muzical național. 

Ce am putea să-i dorim Omului, căruia destinul i-a dăruit de toate? 

Sănătate și Mulți Ani, dragă Maestre!
 

Svetlana BIVOL, muzicolog, director al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, președinte al Uniunii Muzicienilor din Moldova, Maestru în Artă

Gheorghe Mustea - un nume de referință în cultura muzicală a țării. Muzician de vocație, Artist cu dedicație, Om de mare Omenie. Cred că sufletul acestui mare artist e plin de sunete și armonii divine, care împletite grațios cu talent și măiestrie nasc minunate lucrări simfonice, corale, camerale, cântece de muzică ușoară si, bineînțeles, Opera. Îl tentează subiectele istorice, soarta națiunii, nu întâmplător. Opera „Alexandru Lăpușneanu” are un loc aparte în repertoriul Teatrului nostru de Opera si Balet și în palmaresul național de pe ambele maluri ale Prutului. Melomanii și muzicienii așteaptă cu nerăbdare și montarea sau, cel puțin prezentarea în versiune de concert, a Operei „Stefan cel Mare”.

Inspirația o găsește în frumoasa lui familie, toți muzicieni de performanță, la fel și de la instrumentiștii Orchestrei Simfonice a Companiei Publice Teletradio-Moldova, pe care o conduce cu brio de 32 de ani.

Cu prilejul frumoasei aniversări, îi doresc Maestrului Gheorghe Mustea multe realizări impresionante și clipe unice trăite cu intensitate alături de familie și de noi toți, cei care îl iubim și prețuim. La Mulți Ani, draga Maestre!
 

Constantin RUSNAC, Secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO

Gheorghe Mustea
70 de primăveri în slujba Terpsihore

La 1 mai 2021, odată cu intrarea primăverii în drepturile firești, legitime, când mugurii încă își ajustează profilul, înfrumusețându-se cu floricele de diferite culori atrăgătoare, iar florile apriline deja își leapădă petalele transformându-și chipul în fructe (bogăție a acestui plai), atât de mult dorite, compozitorul și dirijorul Gheorghe Mustea își schimbă prefixul. Șase îl schimbă cu șapte. Nu-mi vine a crede că atât de repede se derulează numărătoarea. Parcă mai ieri deceniile i le număram pe degetele de la o singură mână, când, pe neobservate, am trecut cu număratul la cealaltă. Iar aici, aici deceniile sunt întru totul deosebite. (Atât statistica, cât și anumite cercetări științifice ne indică faptul că vârful activității intelectuale umane are loc la aproximativ 70 de ani, când creierul începe să lucreze la putere maximă.) Probabil, încurajat de rezultatele cercetărilor științifice, precum și de dorința de a activa cu un randament maxim, l-a grăbit să se apropie de numărul divin. De fapt, Gheorghe Mustea a îndrăgit această cifră magică (mai atrăgătoare decât celălalte), chiar din primele tangențe cu înțelepciunea populară. Cei șapte ani de-acasă i-a petrecut la Mândrești, alături de părinții care, la rândul lor, își trag rădăcinile tot din sânul unei familii cu tradiții seculare în care, de fiece dată, mugurilor de pe arborele genealogic li se asigurau toate condițiile ca timpul celor șapte ani de-acasă să le fie cât mai prielnic, pentru ca să înverzească, să îmbobocească. Acel obicei al părinților de a măsura totul de șapte ori înainte ca să taie, îi insufla băiatului încrederea că nu e bine să faci totul cu pripeală, mai bine mai încet și cu chibzuială. Și, chiar dacă tăietura uneori e dureroasă, înțelegea, fără îndoială, că rezultatele vor fi benefice, la nivelul așteptărilor. A avut o copilărie fericită și, în cei șapte ani petrecuți în incinta bătăturii părintești, pe lângă mai multe treburi de-ale casei, prin care (în cele șapte zile ale săptămânii), își ajuta părinții, mai și avea timp să-și viseze viitorul, în care se dorea și se vedea în al șaptelea cer al fericirii... Sunarea copleșitor de frumoasă a muzicii horelor, cumătriilor și nunților din sat, care, de obicei, se petreceau duminicile, deci în a șaptea zi a săptămânii, aceste de suflet armonii sonore, i s-au aciuat atât de profund în sufletul fraged de copil, încât, acolo, în meandrele inimii, a încolțit o dorință nebună de a pătrunde în tainele miraculoasei ofrande divine – Muzica. Dorul de cunoaștere cat și acea nestăvilită curiozitate de copil îndrăgostit de frumos, îl îndemna insistent să-și îndrepte pașii, îndrăzneț, fără jenă, prin desișurile fantasticului tărâm al muzicii, întru a scoate vălul misterului de pe semnificația celor Șapte note muzicale. Și, de cum împrlinise de două ori câte Șapte ani, cu Șapte bani în buzunar, trecănd, fără a șovăi, peste Șapte văi și-o vale adâncă, ajunse în dulcea capitală, situată pe Șapte mândre coline. Faimosul Colegiu de muzică „Ștefan Neaga” îl primi cu brațele deschise. Și Gheorghe Mustea începu să studieze flautul, instrumentul regilor, cu profesorul Alexei Bivol, apoi, după absolvire, își perfecționează măiestria interpretativă la Conservatorul „Gavriil Musicescu” de pe strada Alexei Mateevici (numărul optzeci și... Șapte), sub nemijlocita supraveghere a profesorilor Filip Eftodienco și Vladimir Rotaru. Avea un sunet la flaut și un simț melodic de a convinge ascultătorul, ieșit din comun. Asta și m-a făcut să apelez la domnia sa, propunându-i să-mi interpreteze o prelucrare a cântecului popular „Niciodată-așa dor mult...”, pe care am scris-o în anul 1975, în memoria bunicii mele, Mama Anica, care era îndrăgostită de flaut (ea îi zicea fleită). De unde i-a venit această dragoste nu știu. Chiar de la bun început m-am gândit la Gheorghe Mustea, deoarece el, crescut în albia creației populare, cunoștea folclorul în toate nuanțele și subtilitățile lui. Și eu încă o dată m-am convins în asta atunci, când l-am rugat să interpreteze această lucrare, din păcate, fără participarea mea. I-am dat doar notele, scrise destul de complicat, chiar și pentru un profesionist. Creația era însăilata în abundență cu semne diacritice, pe unele din care le-am inventat singur (lucrarea era în stil de doină și era foarte dificil să scrii pe înțelese notele). Deoarece nu am avut posibilitate să particip la înregistrare, i-am spus: „Dragă Gheorghe, nu cumva cineva, nici chiar Dumitru Blajinu, să încerce să schimbe câte ceva în melodie, sau în armonie), eu o să interzic difuzarea creației.” Când am ascultat-o, am rămas uimit. Gheorghe Mustea s-a ținut de cuvânt, doleanțele autorului le-a urmat strict, tentativele de a schimba câte ceva au eșuat, solistul interpretând creația sută la sută, exact cum am dorit eu, exact așa cum a fost scris. Acel moment mi-a vorbit elocvent, încă o dată, despre faptul că Gheorghe Mustea este un interpret, un muzician înnăscut. 

În sufletul unui muzician, precum este Gheorghe Mustea, artist cu rădăcini împlântate adânc în muzica satului nostru, naiul, astăzi atât de cunoscut, nu a putut să nu-i lase amprente vizibile. Din primele zile chiar, atunci când undele radio i-au adus în casă melodiile naistului Fănică Luca, aceste tuburi îngemănate ale legendarei trestii în care zeul râului Ladon a transformat-o pe nimfa Syrinx, salvând-o de urâtul Pan (zeu al  pădurilor), aceste tuburi magice, care emit niște sunete miraculoase, i-au cucerit sufletul pentru totdeauna. Pe la începutul anilor 70, împreună cu naistul Vasile Iovu, pleacă special la Vilnius să asculte pe viu ansamblul „Doina Armatei” din București care a susținut un concert, avându-l protagonist pe marele naist Gheorghe Zamfir. Cele câteva lecții, pe care i le-a oferit generos maestrul Zamfir, i-au schimbat completamente unele viziuni, atât privitor la tehnica interpretării, cât și în ceea ce privește aducerea folclorului din albia lui firească în scenă. Ca și flautul, naiul a devenit în mâinile lui un mijloc convingător de exprimare a celor mai profunde sentimente care se nasc în sufletul omului. Și, cu toate că iubitele, ambele instrumente, le mânuia într-o manieră profesionistă, proprie doar lui, cu gust și în cunoștință de cauză (instrumentist înzestrat, într-adevăr dotat cu capacități excepționale), totuși, interiorul său emoțional îl trăgea spre alte culmi. El visa să stea în fața orchestrei simfonice. Pentru început a fost numit dirijor al orchestrei Ansamblului Național de dansuri „Joc”, unde se manifesta și ca solist instrumentist. Și, totuși, visul de a avea în față o orchestră mare, care să-i poată răspunde la toate doleanțele și simțirile sale, l-a făcut să abandoneze totul și să plece la Leningrad pentru a-și perfecționa măiestria de dirijor al orchestrei simfonice. A fost luat sub nemijlocita supraveghere a cunoscutului dirijor și pedagog, maestrul Alexandr Sergheievici Dmitriev. Gheorghe Mustea n-ar fi fost Gheorghe Mustea, dacă s-ar fi limitat doar la aceste cursuri. Fiind perseverent și posesor al unei forțe de muncă de invidiat (așa e și în ziua de azi), el a frecventat și lecțiile marelui dirijor Ilia Alexandrovici Musin, considerat de către specialiști unul din cei mai iscusiți pedagogi și mai mari teoreticieni în domeniul dirijatului simfonic. Această stagiere, acești doi ani benefici (1984–1986), petrecuți în incinta Orchestrei Simfonice Academice a prestigioasei Filarmonici din Leningrad „Dmitrii Șostacovici”, au lăsat o amprentă simțitoare asupra profilului de creație al dirijorului Gheorghe Mustea. În anul 1989 eu eram Președinte al comitetului de organizare al Concursului Interzonal (Vioară, Violoncel, Violă, Pian, Canto academic), la care participau reprezentanți din Moldova, Belarus, Letonia, Lituania și Estonia. Turul trei presupunea participarea Orchestrei simfonice. În program erau anunțate creații de amploare din muzica universală, un număr impunător de concerte integrale pentru toate instrumentele. L-am rugat și pe proaspătul stagiar Gheorghe Mustea să participe. El a acceptat cu plăcere. M-am bucurat și, totuși, știind că încă e destul de tânăr, dirijor cu o experiență nu prea bogată, aveam temeri și, stand în sală și, uitându-mă doar la gesturile dirijorale ale lui Mustea, uneori mă prindea o frică teribilă, nervii erau tensionați ca strunele de chitară – nu cumva să se întâmple ceva neprevăzut, nu cumva să se încurce în partitură... Dar, încetul cu încetul, m-am prins că am lăsat dirijorul în plata Domnului și nici nu mi-am dat seama cum și unde a dispărut acea violentă frică, lăsându-mă să ascult și să savurez muzica, uitând că e interpretată de un novice. Atunci am înțeles (i-am spus și lui Mustea) – gata, avem un dirijor, dirijor care știe ce vrea și știe cum să impună orchestra să răspundă doleanțelor sale.

Dirijorul, flautistul, naistul, pedagogul și compozitorul Gheorghe Mustea, născut în plină primăvară, iată că ajuns și în frumosul anotimp în care se numără bobocii. Și Domnia Sa are cu ce se mândri: Are în spate o experiență bogată în toate genurile componistice: de la cântec până la operă, muzică de teatru și film; sute de înregistrări din muzica autohtonă și universală ce se păstrează în fondul de aur al Teleradio-Moldova. Și, chiar dacă e încă destul de devreme să numărăm bobocii, totuși, activitățile lui bogate ne permit să observăm că:

Miruit de Cel de Sus să lase
Urme sonore pe acest pământ,
S-a logodit de timpuriu cu
Terpsihora, mai și făcând cu
Euterpe legământ...
Al codrilor, de la Mândrești, sunare,
              al fluierelor ciobănești
Grai fermecat, și-acele
Hore care desfătau un sat,
El cu sfințenie le poartă-n suflet și-
O viață-ntreagă sapă-n
Rădăcină, în căutarea sănătoaselor
Grăunțe (fine și neaoșe), pe care-n
Huma noului ales, râvnit tărâm,
El, cu grijă de țăran, le răsădește...
              și inima în piept ca
Drojdia îi crește, văzând cum lanul, 
In sunete (de el gândite), înflorește...
Regatul instrumentelor în care
Invențiile sonore omenești
Jinduiesc în cuget să trezească
O gamă-ntreagă de stări sufletești,
Redă-ntru totul ce le cere lor
            G.lasul de șef sârguincios,
                I.nimosul muzician cu bagheta-n mână,
                   M.aestrul dirijor – compozitor...
                                                 cărui,

În această zi de primăvară,
Senină și frumoasă-n toate,
Îi dorim maestrului septuagenar
Perseverență și elan,
Voie bună, an de an;
Cu pricepere să treacă
Prin bucurii, succese,
Necazuri și păcate
Și ani rodnici,
Cat mai mulți,
Să-i aburce-n spate!
La mulți ani
Cu sănătate!