- Vizualizări: 798
„Patrimoniul cultural și știința în susținerea păcii” – sub acest dicton și-a desfășurat lucrările cea de-a șasea ediție a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” („Cultural heritage of yesterday – contribution to the development of a sustainable society of tomorrow”), organizată în contextul Zilelor europene ale patrimoniului cultural la 27-28 septembrie 2022 de către Academia de Științe a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova; Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R. (Iași, România); Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România); Universitatea Liberă din Berlin, Germania; Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale; Muzeul Național de Istorie a Moldovei. La conferință sunt înregistrați 130 de participanți, care susțin 103 de rapoarte științifice, dintre care 35 de comunicări ale cercetătorilor din afara Republicii Moldova – România, Ucraina, Germania Franța, Uzbekistan.
Statutul de țară-candidat a Republicii Moldova pentru a adera la marea familie a Uniunii Europene responsabilizează foarte mult comunitatea academică antrenată în cercetări inclusiv ce vizează identificarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural material și imaterial. Astfel, patrimoniul cultural ce ne identifică ca neam revine pe agenda factorilor de decizie în gestiunea cărora se află acest patrimoniu, precum și a comunității științifice din țară.
Despre importanța cercetării în ansamblu, locul și rolul mai ales a științelor fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății a menționat acad. Ion TIGHINEANU, președintele AȘM, care a reiterat invitația de participare la conferința „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace”, dedicată Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă (declarat la 2 decembrie 2021 în cadrul Sesiunii a 76-a a Adunării Generale a Națiunilor Unite). Un moment festiv a constituit aprecierea activității cercetătorilor științifici, cadrelor didactice, a tinerilor care tatonează terenul științific prin conferirea de către AȘM a medaliilor și diplomelor academice în semn de înaltă recunoștință pentru contribuțiile aduse în domeniile sale de competență, pregătirea specialiștilor, promovarea științei și culturii pe plan național și internațional.
Această ediție a conferinței are ca parteneri pentru prima dată Universitatea Liberă din Berlin, Germania, care, sperăm, vor deveni parteneri fideli ai manifestărilor științifice organizate de AȘM. În context, exprimăm gratitudine domnului Ullrich KINNE, șeful adjunct al misiunii Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, care a trecut în revistă suportul și ajutorul acordat de către Germania țării noastre pe durata celor trei decenii de colaborare implicit domeniului de cercetare și inovare, subliniind atât asistența financiară acordată, cât și susținerea cercetătorilor prin diferite programe de studii oferite de statul german.
Agenda ședinței plenare a fost una complexă, raportul susținutu de dr. în economie Viorel MIRON (Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova) și dr. în istorie Marina MIRON (Universitatea de Stat din Moldova), Turismul ca modalitate eficientă de salvgardare a patrimoniului cultural oferind un bun prilej de a aborda mai multe probleme în Ziua Internațională a Turismului, marcată la 27 septembrie.
Despre Salvarea patrimoniului, salvarea – identităţii – un concept actual şi necesar ne-a relatat dr. în istorie, Comandorul Adrian-Marius NICOARĂ (Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, director al Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Buzău, România), subliniind mai multe aspecte de colaborare între Chișinău și Buzău pe domeniul protecției și valorizării patrimoniului.
Din experiența sa de lucru cu referire la Biodeteriorarea picturii muralede la biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni, Republica Moldova a împărtășit dr. hab. în arte vizuale, prof. univ. Nicoleta VORNICU (director al Centrului Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R., Iași și expert la Ministerul Culturii din România), un subiect important ce pune în evidență contribuția specialiștilor ieșeni la restaurarea pieselor și obiectivelor de patrimoniu din Republica Moldova.
Conferința științifică a venit cu un mesaj ferm condamnând războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina și susținând cercetătorii din Ucraina, care, de altfel, au prezentat comunicările în limba ucraineană. În context, aducem mulțumiri doamnei dr. în pedagogie Katerina Cojuhar (Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău) care a realizat o retrospectivă a relațiilor de colaborare a sectorului „Etnologia ucrainenilor” din cadrul institutului cu cercetătorii din Ucraina. Totodată, dr. în istorie Victor Cojuhar de la același institut a relatat drama refugiaților ucraineni după invazia Rusiei din 24 februarie 2022 și a menționat tot suportul și acțiunile pe care le realizează statul în gestionarea crizei refugiaților. Mai multe instituții și organizații naționale și internaționale acordă și oferă ajutor material și mai ales consiliere psihologică refugiaților din Ucraina, care au apreciat că au fost întâlniți foarte bine în Republica Moldova „Нас зустрічали, як рідних”.
Din orașul polonez Krakow a intervenit dr. în arte Olena KOZAKEVYCH (Ethnology Institute of the National Academy of Sciences, Lviv, Ukraine; Seweryn Udziela Ethnographic Museum in Krakow), care în comunicarea „Hutsul folk costumes in the collection of the Seweryn Udziela Ethnografic Museum in Krakow: the history of the creation” a prezentat foarte detaliat costumul popular al huțulilor păstrat în colecția Muzeului de Etnografie din Krakow.
Revenind cu discuțiile la Chișinău, vom menționa Mărturiile mărturiile scriitorului D.C. Moruzi și imaginea orașului Chișinău de la 1854, care au fost reflectate de dr. hab. în filologie, prof. univ. Aliona GRATI (Universitatea de Stat din Moldova), iar dr. în filologie Diana DEMENTIEVA (Universitatea de Stat din Moldova) a abordat subiectul revitalizării folclorului urban în procesul de constituire a unui brand de oraș. Pe finalul ședinței plenare a fost lansat în premieră filmul „Dumitru C. Moruzi: Chișinăul într-un balansoar istoric”, ce reprezintă o prelegere de dr. hab., prof. univ. Aliona GRATI și dr. Diana DEMENTIEVA și care este accesibil publicului avizat la link-urile https://www.youtube.com/watch?v=8PaHV3e16WA, https://dialogica.asm.md/multimedia/.
De asemenea, către data desfășurării conferinței, organizatorii au reușit editarea volumului IV, supliment al revistei științifice ieșene „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique”, care însumează 45 de articole științifice de o vastă tematică și areal geografic, unite sub ideea susținerii și valorificării patrimoniului cultural.
Comuniunea științei și artei a fost realizată de data aceasta prin expoziția personală a artistului plastic Mihai Mungiu „Chișinăul în pastel”, deschisă în Sala Aurie a AȘM.
Lucrările conferinței au avut loc în format hibrid, online pe platforma ZOOM și au fost transmise de către partenerul nostru fidel Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, fiind disponibile la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=SAX7AJDucSI.
Au urmat lucrările conferinței pe secțiuni, unele deja tradiționale precum panelurile de dezbateri Patrimoniul artistic și arhitectural în context național şi internațional, Arheologia azi: probleme și soluții, Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală, Designul interior: istorie și modernitate, Patrimoniul istoric și educațional. Secțiunea Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice s-a desfășurat și de data aceasta la Iași, după cum și la Bălți a fost organizată Secțiunea Orașul Bălți: istorie, patrimoniu, memorie. O secțiune actualizată este cea care pune accentul pe Arta și mitopoetica orașului. Ne-am propus, în contextul activității secțiunilor, să extinde arealul geografic de la Chișinău, Bălți și Iași către orașul ucrainean Lviv pentru a organiza la cea de-a șaptea ediție o secțiune axată pe arta decorativă aplicată, artă populară, care va fi gestionată de colegii noștri din Lviv, Ucraina.
În cea de-a doua zi a conferinței, 28 septembrie 2022, în Sala panoramică a Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău (str. A. Mateevici, 60A), în cadrul conferinței a avut loc o Masa rotundă cu vernisarea expoziției de documente și fotografii Circul din Chișinău: de la proiectare la renovare, curatorul căreia este Valeria SURUCEANU. O prelegere bine gândită, documentată Circul din Chișinău: de la proiectare la renovare, cu invitarea la dezbateri și amintiri a unor arhitecți (Alla Kiricenko, Veaceslav Rejep), membri ai echipei de proiectare a clădirii Circului din Chișinău, a fost susținută de managerul Muzeului Orașului Valeria SURUCEANU, întregul eveniment poate fi urmărit la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=iUA8Obsf25M.
Conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, a fost lansată în anul 2019 și a ajuns la cea de-a VI-a ediție, fiind organizată în cadrul Programului de Stat 20.80009.0807.19 de la Universitatea de Stat din Moldova. „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (director de proiect dr. hab. Aliona Grati), prioritatea strategică „Provocări societale”. În februarie 2021, în cadrul conferinței a fost lansată o ediție specială dedicată Zilei Internaționale a femeilor cu activități în domeniul științei (consemnată anual la 11 februarie de către UNESCO începând cu anul 2015 pentru a recunoaște rolul femeilor în ştiinţă şi tehnologie).
În decursul celor șase ediții și patru numere ale revistei științifice editate această manifestare a devenit un model de urmat de colaborare și conlucrare, un exemplu de asociere a mediului academic, a cercetătorilor de la diferite institute de cercetare (de la științe socio-umane la științe exacte și ale vieții) și a cadrelor didactice de la instituții de învățământ superior, a reprezentanților uniunilor de creație, muzeelor, agențiilor, bibliotecilor etc.
Contribuțiile autorilor concentrate în volumul IV „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” (editor Liliana Condraticova) reprezintă un supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” din Iași (editor-șef, profesor, dr. habil. în studiul artelor Nicoleta Vornicu).
Programul conferinței și volumul IV al suplimentului revistei științifice este în acces deschis disponibil aici.
Dr. hab. Liliana Condraticova
Președinte al Comitetului Organizatoric
