Adunarea Generală Extraordinară a membrilor AȘM respinge vehement proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea prin absorbție a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării

05.07.2022
Vizitatori unici: 798

 

Acad. Mihai CIMPOI: „O republică ce se vrea europeană, care deja are această promisiune, nu poate intra în Europa fără un sistem național de cercetare, fără Academie,  fără personalități, fără școli științifice, fiindcă acest proiect de reforma va distruge și școlile pe care le avem”.

 

Acad. Leonid CULIUC: „În mod evident, toată inițiativa aceasta e distructivă. Ea trebuie oprită și dacă ea nu va fi oprită, înseamnă că cineva pur și simplu lucrează contra societății Republicii Moldova”.

 

Acad. Bogdan SIMIONESCU: „Această propunere de reformă care a apărut la dumneavoastră conduce la regres… Dacă mergeți pe acest proiect, cred că n-o să mai aveți cercetare în câțiva ani de zile”.  

 

 

 

În contextul reformării domeniului învățământului superior și al cercetării, prin hotărârea Prezidiului AȘM a fost convocată, la 1 iulie 2022, Sesiunea a III-a Extraordinară a Adunării Generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM.

Pe agenda Sesiunii a figurat un singur subiect: „Cu privire la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării referitor la reforma domeniului învățământului superior și al cercetării”.

 

Adunarea Generală s-a desfășurat în format mixt, întrunind numărul necesar de voturi, astfel încât sesiunea a fost considerată deliberativă.

 

Lucrările sesiunii au fost moderate de vicepreședintele AȘM, m.c. Svetlana Cojocaru, care a subliniat că Sesiunea a treia a Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți a fost convocată în circumstanțe speciale, invocând faptul că luni, 27 iunie, Ministrul Educației și Cercetării, dr. Anatolie Topală, în cadrul conferinței de presă, a anunțat „începerea celui mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani”, trecând în revistă câteva din acțiunile propuse pentru a fi intreprinse în cadrul acestei reforme, de către MEC. „Pe 30 iunie 2022, în a doua jumătate a zilei, pe site-ul particip.gov.md a devenit posibil de accesat proiectul de Hotărâre de Guvern întitulat „Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării”.  Din câte cunoașteți, acest proiecte prevede absorbția a cinci universități de către alte patru, precum și asimilarea institutelor de cercetare, fondator al cărora a fost din 2018 până în prezent MEC, de către trei universități: USM (13 institute), UTM (3 institute), ASEM (1 institut), un parcurs mai specific este preconizat pentru IPC, care urmează să treacă în subordinea Ministerului Culturii”, a menționat vicepreședintele AȘM, reamintind că anume aceste institute au fost primele instituții de cercetare de tip academic în spațiul actual al Republicii Moldova, unele din ele fiind fondate încă în anul 1946. M.c. Svetlana Cojocaru a menționat toate reformele prin care a trecut sistemul de cercetare, subliniind că astăzi în Republica Moldova asistăm la tentativa de schimbare a statutului institutelor de cercetare de tip academic, care, după 76 de ani de la fondare vor deveni inscripționate doar în istorie, exprimând certitudinea că problema abordată este una complexă, multiaspectuală, necesită discuții, expertize și că ridică mai multe semne de întrebare.

 

Dat fiind faptul că subiectul ține nemijlocit și de institutele de cercetare, ale căror fondator a fost până în 2017 AȘM, la Adunarea Generală au fost invitați și membrii Consiliului directorilor institutelor de cercetare - directorii de institute care sunt propuse spre absorbție. 

S-a propus și crearea unei comisii de redactare a proiectului de hotărâre constituită din:

Acad. Eva Gudumac (președinte)

M.c. Constantin Gaindric

M.c. Mariana Șlapac

Prof. Ion Mereuță.

 

Listă vorbitorilor care și-au manifestat dorința de a-și expune opinia cu privire la reforma inițiată de MEC a fost destul de consistentă, astfel încât Adunarea Generală a durat peste trei ore.

 

Înainte însă de începe runda de discuții propriu-zis, a intervenit online acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM. „În decursul ultimilor ani, in condițiile unei finanțări foarte modeste a cercetării științifice, de doar 0.23 % din PIB,  Prezidiul AȘM a întreprins toate măsurile pentru a promova imaginea științei noastre atât la scară națională, cât și în lume. Au fost create platforme de comunicare științifică care au devenit punți de colaborare inter-disciplinară cu efecte de consolidare a comunității științifice pe intern și totodată am reușit în acest interval de timp să ridicăm AȘM la un nou nivel de vizibilitate și recunoaștere internațională. În cadrul evenimentelor organizate, de la tribuna AȘM au susținut prelegeri publice și au avut discursuri președinți și vicepreședinți de Academii europene și naționale”, a menționat președintele AȘM trecând în revistă numele tuturor personalităților de talie mondială care s-au manifestat în perioada respectivă. Președintele AȘM a remarcat relațiile de colaborare cu România și Germania, grație cărora au fost implementate pe parcursul multor ani programe bilaterale de proiecte științifice care au avut rolul „trambulinei” în procesul de asociere a țării noastre la programele comunitare de cercetare FP7 și Orizont 2020. În context, a fost menționat faptul că toată informația prezentată de acad. Bogdan Simionescu, acad. Anatoly Zagorodny și prof. Vladimir Fomin a fost transmisă în adresa Ministrului Anatolie Topală, la 15 februarie curent. „În acest context, ne-a bucurat mult convocarea de către Ministerul Educației și Cercetării, la 31 martie curent, a ședinței Grupului de lucru interinstituțional privind perfecționarea cadrului normativ în domeniile cercetării și inovării. Personal eram infectat cu coronavirusul de tip nou și la ședința respectivă a participat vicepreședintele AȘM Svetlana Cojocaru. Cu mare regret constat, că ședința din 31 martie a Grupului de lucru interinstituțional a fost prima și ultima. A fost dată uitării și Metodologia de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, care trebuia să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern la finele anului trecut, dar care și astăzi există doar în formă de proiect. Consiliul Directorilor institutelor de cercetare corect a menționat, că „orice reformă în domeniul științei trebuie să fie argumentată, precedată de evaluarea obiectivă a sistemului de cercetare și inovare, precum și de stabilirea unui parcurs coerent de optimizare”, a specificat președintele Tighineanu.

 

Totodată, președintele AȘM a dat citire mesajelor pe care le-a recepționat de la unele personalități notorii și în care sunt reflectate opinii personale cu privire la reforme:

Prof. Rattan Lal, Laureat al Premiului Nobel pentru pace (2007) și al Premiului Global pentru alimentație (2020), membru de onoare al AȘM: „Este foarte trist și dezamăgitor să știm că fostele institute de cercetare ale Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) vor fi transferate la universități, ducând la pierderea personalității juridice. Sper ca decizia să fie anulată și să fie luate în considerare, în cooperare cu ASM, abordări alternative ale dezvoltării științei. Într-adevăr, ar fi în interesul tuturor institutelor științifice să fie puternic afiliate Academiei de Științe a Moldovei, care are o istorie solidă, experiență și expertiză profesională în gestionarea științei și promovarea excelenței”.

 

Acad. Isaac Bersuker, decan de vărstă la Academia de Științe a Moldovei (în februarie, anul viitor va împlini 95 de ani):  „Nu susțineți aceste transformări sinucigașe! Amintiți-vă că dezvoltarea științei fundamentale este de mare importanță în determinarea prestigiului Republicii, a apartenenței acesteia la familia țărilor democratice ale lumii”. (https://www.asm.md/academicianul-isaac-bersuker-scrisoare-deschisa-catre-autoritatile-republicii-moldova-si-membrii).

 

Prof. Vladimir Fomin, Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei, colaborator al Institutului Leibniz de cercetări în domeniul corpului solid și științei materialelor (Dresda, Germania): „Cu mare regret am aflat despre reforma propusă a educației și cercetării științifice. Mai este posibil să se asigure o dezvoltare alternativă a științei? În opinia mea, versiunea optimală ar fi atașarea tuturor institutelor de cercetare la Academia de Științe a Moldovei care a acumulat experiența necesară și suficientă pentru managementul științei”.

 

În concluzie, Președintele AȘM a propus de a se reveni la foaia de parcurs, la evaluarea sistemului de cercetare și inovare și la elaborarea, în cadrul grupului de lucru interinstituțional, cu o participare largă a reprezentanților comunității științifice, a unei viziuni argumentate de depășire a situației de incertitudine care actualmente predomină în instituțiile de cercetare.

 

Acad. Teodor Furdui a deschis sesiunea de intervenții, savantul fiind și cel, la insistența căruia a fost organizată Adunarea Generală Extraordinară a membrilor AȘM. „Știința națională se află în pericol mortal. De aceea noi, cei care reprezentăm această activitate prioritară în dezvoltarea societății, nu avem dreptul moral să fim indiferenți față de intențiile guvernatorilor de a realiza o reformă antisocială, antiștiințifică și antistatală. De tot ceea ce se întâmplă, în primul rând, suntem vinovați noi, oamenii de știință și cultură, deoarece n-am format în societate o opinie adecvată, la justa valoare asupra cercetărilor științifice, a semnificației acestui domeniu de activitate în dezvoltarea societății și a rolului oamenilor de știință în viața de fiecare zi. Fiind preocupați cu știința, ce necesită o activitate intelectuală enormă, noi nu ne-am ocupat cu politica, în același timp, ne-am format un stereotip de lucru de a trece cu vederea situația politică, economică și socială în țară. Drept rezultat, s-a creat opinia de subapreciere a rolului oamenilor de știință și celor din universități, de care s-au folosit toate guvernele țării, cu excepția Președintelui V.Voronin, care menționa că știința trebuie să fie în capul mesei guvernatorilor. Această poziție a oamenilor de știință și cultură a și determinat atitudinea de a nu lua în seamă opinia acestora”, a menționat cu vădită îngrijorare acad. Furdui, întrebându-se de ce n-a fost tras la răspundere nimeni până acum pentru distrugerea institutelor științifice, școlilor științifice și AȘM?

Acad. Teodor Furdui, care este fondatorul unei noi școli științifice, a atras atenția guvernanților la starea dezastruoasă, catastrofală în care s-au pomenit institutele de cercetare, acestea nefiind în stare să achiziționeze echipament modern, iar tinerii nu doresc să se încadrează în cercetarea științifică. „Care sunt argumentele ce v-au determinat la un așa pas mortal? Orice reformă necesită argumentare a beneficiului reformelor. Rog autorii acestor reforme să ni le prezinte și să ne convingă, că scopul dumnealor nu-i de a distruge știința și de a vă dezbaieră de oamenii care se ocupă cu știința. Domnilor guvernatori, țara fără știință n-are viitor. Cine sunt acei, care doresc să întrăm în Europa fără știință? Nu uitați, că ați venit la putere grație susținerii inteligenței, oamenilor de știință și de cultură, studenților. De aceea, înainte de a întreprinde unele reforme, sfătuiți-vă cu cei, ce v-au votat”, a spus cu indignare savantul, afirmând că Proiectul elaborat incognito trebuie să fie totalmente respins, dat fiind că acesta distruge atât știința, cât și sistemul de pregătire a cadrelor.

Dl acad. Furdui a propus ca Adunarea Generală să adreseze către conducerea țării, către doamna Președinte Maia Sandu, pentru a fi organizată o comisie mixtă cu participarea oamenilor din știință și universități, care ar elabora un nou proiect consensual și asta pentru că, susține prim-vicepreședintele de onoare al AȘM, mai târziu sau mai devreme, istoria va aprecia la justa valoare atitudinea și activitatea savanților în acest moment tragic pentru știință și universități, precum și a autorilor acestui proiect de reforme.

 

M.c. Elena Zubcov: „Am citit aseară documentul care e numit distrugerea științei în  Republica Moldova, deoarece este un document fără o expertiza ca lumea, un document care nu știu cine și cum a putut să-l elaboreze. În hotărârea aceasta nu-i nimic, nici un indicator care le-a permis să spună că știința e insuficientă în Republica Moldova, măcar un singur cuvânt care se referă la știință. Am râs când am văzut că hotărârea aceasta o să aducă la ceea că mai puțin CO2 o să fie în aer. Acest document nu merită să fie apreciat, trebuie de adresat la organele de resort ca această decizie să fie anulată. Când o hotărâre de Guvern care e legată de anularea atâtor instituții de cercetare și universități, e scris că nu necesită nicio expertiză? Mă iertați, o hotărâre de guvern, făcută de trei-patru persoane, poate să anuleze Codul Științei? Ce e mai presus decât o lege? De ce nu au apreciat, de exemplu, activitatea Institutului de Zoologie? Sunt conducător de un proiect în cadrul Programului de stat care prevede circa 8 milioane de lei pe patru ani. Acest colectiv, în trei ani, a adus în bugetul țării 12 milioane de lei prin proiecte internaționale și un milion, prin participarea la tendere, la care am fost invitați de organizațiile europene cu oficiul la Chișinău. Asta vorbește despre ceva sau nu? Sau asta nu înseamnă nimic? Din cauza aceasta aici vreau să pun punct”.

 

Acad. Bogdan Simionescu, membru de onoare al AȘM, ex-vicepreședinte al Academiei Române:

„Întâi de toate, nu orice reformă înseamnă progres. Există și reforme care înseamnă regres. Această propunere de reformă care a apărut la dumneavoastră conduce la regres. Dacă vreau să fac o reformă trebuie să fac o analiză, să știu unde sunt, de la ce pornesc, care este input-ul, apoi trebuie să știu unde vreau să ajung, care va fi output-ul și trebuie să știu în același timp și drumul pe care îl parcurg. În momentul de față nu văd să se știe nici punctul de plecare, nici punctul la care vreau să ajung și nici modalitatea de derulare a proiectului ca să-i spunem așa. Ceea ce este o greșeală, este o greșeală foarte mare. Știu că în ultimii ani, Republica Moldova a urmat, în anumite domenii, exemplul României pentru parcursul european și este bine până la un punct, pentru că nu toate exemplele care vin din România sunt foarte bune. Am să vă dau un exemplu care n-ar trebui urmat și care mi se pare că este urmat acum. Noi am avut o Lege la începutul anilor 2000, care a fost Legea consorțiilor universitare, care nu s-a aplicat nici măcar o zi, pentru că nu a fost gândită, a fost făcută „pe genunchi” și pentru că nu putea funcționa… La dumneavoastră există un proverb, eu l-am învățat de la dvs. de fapt, care spune că cele trei rele încep toate cu „R” - ,,rac, radiculita și reorganizația”. Reorganizația este cea ce se încearcă acum la dvs, reforma aceasta, care nu este o reformă…

Dacă mergeți pe acest proiect, cred că n-o să mai aveți cercetare în câțiva ani de zile. Luați exemplul României din punctul acesta de vedere. În România există Academia Română care are institutele de cercetare fundamentală, dar care nu fac numai cercetare fundamentală, care sunt actori principali, institutele pe anumite domenii, asta înseamnă cel mai bun din acest domeniu din România. Nu spus de noi, de Academia Română, spus de statisticile americane, care au scris de mai multe ori ,,principalul actor român pe scena științifică internațională”. Ce vreți mai mult de atât? Sunt câteva institute și altele sunt printre primele două-trei institute. Acesta este adevărul. Cercetătorii trebuie să facă cercetare. Trebuie să fie lăsați să facă cercetare pentru că știu asta. Da, învățământul face cercetare, dar face fragmentat, pentru că un profesor universitar are ore de curs, are ore de îndrumare a studenților, de multe ori mai are jumătate de normă în plus, nu mai are timp să se ocupe de cercetare”.

M.c. Constantin Gaindric a menționat că nimeni nu o să spună că totul merge bine nici în educație și nici în cercetare, dar totuși ceea ce se propune astăzi, consideră că e strigător la cer și necesită o analiză temeinică. Având Nota Informativă, care spune despre starea actuală, care sunt premisele, care sunt beneficiile, m.c. Gaindric a parcurs prevederile care se conțin, oprindu-se   la unele puncte care ridică mai multe semne de întrebare, dar trezesc și nedumeriri. „Va crește numărul de proiecte internaționale cu 10% până în 2030. Pe ce se bazează? Eu cred că logica cu care a vorbit domnul academician Simionescu nu lasă piatră din argumentele care le-a adus Ministerul. 2. Va crește imediat și creșterea profesională a cadrelor universitare și a cercetătorilor. Mă gândesc, USM va veni de rând cu cele 13 foste institute ale Academiei, vor veni și Universitatea de Educație Fizică și Sport și Academia de Administrare Publică. Care va fi beneficiul pentru fizicieni, matematicieni, ce o să ne dea aceasta, dacă s-a mărit numeric universitatea…?”, s-a întrebat aproape retoric savantul, apreciind poziția directorilor de institute, care s-au întrunit în ajun și au făcut și o adresare către MEC cu propuneri pertinente care ar servi la o ameliorare a situației. O prevedere care a schițat și surâs, pe lângă indignare, a fost „impactul de mediu, care prevede că „se va îmbunătăți calitatea aerului, a solului, emisia gazelor cu efect de seră…” nu mai continui. Ce minte lucidă a scris lucrul acesta în proiectul hotărârii de guvern? Eu am citit toată Nota informativă și sincer vă spun mi-e rușine că se prezintă Guvernului o hotărâre și că în termen de 10 zile trebuie să ne expunem părerea. Eu vă îndemn stimați colegi, scrieți, apelați pe site-ul Guvernului și expuneți-vă părerea, în caz contrar, vor crede că suntem de acord”, a spus m.c. Gaindric.

 

Acad. Leonid Culiuc: „De la bun început eu vreau să vă spun că sunt, de fapt, adept al apropierii cercetării din institutele de cercetare cu universitățile și asta e normal. Mie mi se pare ca o să fie o interacțiune care persistă în toată lumea. A fost destul de vizibilă și în perioada Uniunii Sovietice, în tot cazul, în cele mai bune universități ale Uniunii Sovietice care de atunci s-au schimbat mult. Vreau să vă mai spun că acum trei luni, la USM a fost convocată o adunare, o întâlnire cu doamna Președinte Maia Sandu, a reprezentaților tuturor universităților din Republica Moldova. Dumneaei a răspuns la întrebări și au fost enunțate sugestii. Am explicat că, de fapt, cadrul normativ care dirijează acum cercetarea și educația este depășit. Exemplele aduse de membrul corespondent Zubcov sunt absolut elocvente. Într-adevăr, tot ceea ce ține de remunerarea cercetării, proiectelor, granturilor, nu mai vorbesc de concurs, de toată procedura de susținere a tezelor în școlile doctorale care sunt departe de a fi optimale, toate lucrurile acestea ar trebui examinate și legislația trebuie să fie armonizată…

Cum s-a procedat? S-a procedat absolut netransparent, toată așa-numita reformă a fost concepută de câțiva funcționari ai Ministerului, în majoritatea lor oameni care, de fapt, nu au nimic comun cu cercetarea și nici nu știu în ce constă procesul cercetării. Sigur că documentul final este unul rău gândit, cu așa o manifestare de lipsă de competență, ca să nu spun, primitiv. Când e vorba de a apropia cercetarea din institut cu cea din universitate nu e neapărat să fie absorbție. Afilierea poate să fie inițiată sau realizată prin schimbarea legislației care presupune ca profesorii din universitate să aibă drum deschis în laboratoarele institutelor și invers. Cine a lucrat peste hotare știe că într-o instituție de cercetare este profesorul care are un curs la universitate sau invers. Lucrurile acestea nu au fost nici măcar examinate, gândite, pur și simplu, asta a fost așa o procedură absolut mecanică, lipsită de creieri…

Mie îmi pare rău că, într-adevăr, în ultimii ani, tot ce ține de cercetare e lăsat deoparte. Noi ne conducem, adică Republica Moldova, de anumite sugestii care sunt expuse de persoanele din exterior, experți din exterior. Acești experți, deseori, sunt departe de realitățile noastre, cunoștințele lor despre realitățile noastre sunt foarte superficiale și ca rezultat, documentele care sunt impuse nu sunt adecvate. Hotărârea e într-adevăr absolut lipsită de sens… În mod evident, toată inițiativa aceasta e distructivă. Ea trebuie oprită și dacă ea nu va fi oprită, înseamnă că cineva pur și simplu lucrează contra societății Republicii Moldova”.

 

Acad. Mihai Cimpoi: „Prin acest proiect, domnul acad. Culiuc zicea primitiv, eu aș zice că-i monstruos chiar. E mai mult decât primitiv, ne duce spre neanderthal, spre epoca de piatră. Aș zice că este primul pas, atenție la jocul calamburistic care place jurnaliștilor, primul pas greșit pe care PAS îl face în drum spre Europa. Asta este concluzia mea, fiindcă acuma vin cu ceea ce în tezele de doctorat se cheamă demonstrație, fiindcă o republică ce se vrea europeană, care deja are această promisiune, nu poate intra în Europa fără un sistem național de cercetare, fără academie, fără personalități, fără școli științifice, fiindcă acest proiect de reforma va distruge și școlile pe care le avem. Bineînțeles că mergem în Europa cu un model asiat al Turkmenistanului care a lichidat academia, mergem cu acest model asiat și mergem, din păcate, și cu modelul ceaușist, care știți că Ceaușescu a lichidat Academia Română, a trecut institutele de acolo la universități și după aceea, slavă Domnului, Academia este acum la ora asta, într-adevăr, un for științific cu adevărat european, de mare anvergură, de mare valoare.

Apropo de cercetare. Eu o să vă dau doar două exemple ce se întâmplă cu cercetarea la noi în republică. Aceste exemple le iau chiar din domeniul meu pe care îl cunosc foarte bine și din domeniul uniunilor de creație, fiindcă sunt și președinte al Uniunii Oamenilor de Creație din Republica Moldova. Nu există, dragi colegi, vreo preocupare din partea Guvernului și a guvernelor trecute față de știință, față de oamenii de creație, față de cultură. Ei bine, mergem la Monica Babuc, cea care a avut această idee de a unifica universitățile în una singură.  Eu am ascultat-o într-un interviu la un post de televiziune și ea a spus că trebuie să unim Universitatea de la Tirapsol cu Universitatea Creangă, Universitatea Creangă cu cea de Stat și pe urmă toate universitățile din republică să fie contopite într-o singură universitate. Asta era proiectul monstruos al Monicăi Babuc, care iată se preia în mod primitiv astăzi…

Împărtășind absolut îngrijorarea pe care au manifestat-o cei care au vorbit, pentru ca Adunarea noastră să aibă mai mare eficiență propun, ca primul punct în această hotărâre să fie: respingem vehement, categoric proiectul de reformă care nu este întocmit cu dreaptă cumpănire, adică nechibzuit, neinteligent, negândit.

Această hotărâre trebuie trimisă, dragi colegi, reprezentantului Uniunii Europene, cu o simplă rugăminte: să se țină cont de atitudinea noastră și de faptul că se încearcă să se meargă în Europa fără sistem de cercetare și fără lucruri bine gândite în domeniu”.

 

Dr.hab., prof. Victor Juc, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice: „Legea 190 din 2017, a cauzat o lovitură puternică AȘM prin demolare, iar ulterior, HG 381 din 2019 și 382 din 2019 au contribuit și la o decimare într-o măsura mai mare sau mai mică a institutelor. Proiectul de hotărâre de Guvern care a fost dat publicității ieri pe site-ul Cancelariei de Stat continuă paradigma așa-numitei reforme a domeniului de cercetare și inovare care a început prin legea sus menționată. Iar în Nota informativă și în analiza de sinteză se regăsesc pasaje sau fragmente întregi din nota informativă la Programul de cercetare și inovare 2020-2023…

Prin urmare, din start se recunoaște că cei trei ani de reformă practic au suferit faliment, dacă nu s-au obținut progrese, ci regrese. În rezultatul ședinței de lucru pe care a avut-o Consiliul Directorilor cu MEC, la 30 iunie, am redactat o Rezoluție prin care am declarat că nu putem agrea proiectul, argumentând că, în primul rând institutele de cercetare își pierd caracterul de persoană juridică și dacă facem referință la Codul cu privire la știință și inovare, nu numai de organizație de drept public din domeniul cercetării și inovării, dar și de organizație din domeniul cercetării și inovării. Iar dacă se pierde personalitatea juridică, atunci se va pierde și memoria istorică, și direcțiile de cercetare, și școlile științifice…

Ca să nu fie spus că noi am venit numai să respingem, am venit și cu anumite propuneri, luând ca bază faptul că MEC nu dorește să mai exercite funcția de fondator al organizațiilor de drept public din domeniul cercetării și inovării și am propus câteva alternative:

1.Să se producă o comasare a institutelor, din 18 să rămânem 6 și atunci se va scoate o problemă care permanent este invocată, că prin comasarea institutelor vor dispărea directorii, vicedirectorii, secretarii științifici, contabilii, personalul administrativ și acești bani vor fi trecuți la cercetare, pentru personalul de execuție științifică.

2.Să nu realizăm fuziunea prin absorbție, știind ce înseamnă, știind foarte bine, Codul civil ne spune prin articolele 204, 205, 208, 210, 220, ce înseamnă fuziune prin absorbție, dar creăm un Consorțiu cu păstrarea calității de persoană juridică a tuturor celor care sunt supuși acestui proces, instituția absorbantă va fi instituția conducătoare, iar instituțiile absorbite își vor păstra persoana juridică. – Nu a fost acceptată nici această propunere.

3.În sfârșit am propus să luăm în considerare revenirea la Academia de Științe a Moldovei. Pentru aceasta nu este nevoie de foarte mult lucru. În primul rând, este nevoie de a amenda Codul cu privire la știință și inovare articolul 16, care să permită AȘM să aibă în componența sa instituții de cercetare și al doilea, printr-o HG institutele se transferă de la MEC la Academie, conținându-se și derogarea potrivit art. 74(3) din codul civil că o organizațiile de drept public fac parte din altă organizație de drept public. Printr-o derogare de la Codul civil această posibilitate este în principiu realizabilă. – Nici aceasta nu a fost abordată….”

 

Prof. Ion Mereuță, directorul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie: „Zile triste pentru Academie, pentru știința noastră națională. Un mare filosof ne-a lăsat o previziune ,Oosândiți veți fi cei care veți trăi în condițiile reformelor”. Au trecut câteva sute de ani și alt înțelept a spus că ,,Meteahna osândirii va veni de la cei de sus”. Acuma reforma, orice reformă economică, socială, culturală, inclusiv științifică trebuie să aibă la baza ei ideea și rezultatul, progresul social, numai progres și impact social-economic util pentru societate și pentru oameni. Reforma care a fost gândită de oameni cu schimbări precoce mintale în 2017, subliniez lucrul acesta, până în ziua de astăzi au distrus completamente știința noastră națională, academia, inteligenția și intelectualitatea țării. De ce? Din 2017 încoace au trunchiat legislația, Codul de știință și inovare pe de o parte, articolele ce reglementau dreptul AȘM, au lezat demnitatea AȘM și academicienilor. Ulterior, au adoptat HG care n-a permis mai departe să se dezvolte știința noastră națională, fiindcă au schimbat finanțarea. Finanțare instituțională – nu, finanțare per proiect cu experți de noapte, posibil străini care au avut un singur scop – distrugerea institutelor și distrugerea școlilor și academicienilor cu renume. Și ce s-a întâmplat mai departe dvs. știți. Lupta noastră timp de trei ani jumătate pentru ce? Pentru păstrarea institutelor și demonstrarea capacităților noastre. Dar acum ce se întâmplă? Din greșeala unui funcționar înalt de stat suferă toată societatea. Cum a spus și dl acad. Furdui, responsabilitate pentru guvernare nu-i. Ea trebuie introdusă…

Ce trebuie de făcut? Mă adresez către toți intelectualii țării. Trebuie să fim uniți. Să ne apărăm știința, să ne apărăm demnitatea noastră prin verticalitate și competență și să rezistăm și să ne opunem vehement acestui proiect…

De urgență, AȘM să aibă o întâlnire cu Președintele statului, care are drept de inițiativă legislativă, care poate opri totul. Noi respingem vehement acest concept din start care este împotriva științei, țării și neamului nostru. Noi trebuie să fim puternici, dacă va fi necesar, săptămâna care vine trebuie să fim prezenți la radio, la televiziune, în presă, dacă va trebui și în fața Guvernului. Dacă doamna Președinte Maia Sandu nu o să primească conducerea AȘM la dialog, atunci avem dreptul la asociere și avem dreptul la protest”.

 

Acad. Mihail Popovici: „Eu sunt de aceeași părere, aceeași judecată, aceeași atitudine cu colegii mei. Cad de acord și susțin ceea ce a spus domnul academician Culiuc, că trebuie să fie o conlucrare mai deosebită, mai fortificată între universități și instituțiile de cercetare. Totodată, toate celelalte momente care au fost aici accentuate sunt evidente, sunt împotriva acestei hotărâri, resping totalmente hotărârea aceasta, ea trebuie revăzută și recomandat ca Guvernul să selecteze oamenii. Noi avem oameni în țară, noi avem oameni deștepți, oameni care ar putea să ofere  propuneri normale și n-am nimeri în situația aceasta, în care nimerim la fiecare trei-patru ani. Toate cuvintele acestea legate de optimizare, de reforme au devenit niște cuvinte care nu corespund  absolut realității. Cum se vorbește de optimizare, cum îndată te gândești: gata, iar ceva vor să distrugă. În dicționar trebuie de introdus sensul, e un sens nou. Sunt martorul și participantul activ al diferitor reforme care s-au produs în domeniul sănătății. Vreau să vă mărturisesc că toate din ele, majoritatea acestor reforme nu au avut succes, cu excepția reformei în ceea ce ține de introducerea asigurărilor”.

 

Acad. Boris Gaina, vicepreședinte AȘM: „Zilele acestea am discutat cu colegii noștri de la  Universitatea agrară de Stat care au organizat un protest în fața blocului administrativ, unde au respins necondiționat proiectul de hotărâre al Guvernului. Am discutat cu mai mulți conducători ai institutelor din domeniul agriculturii care au condamnat această manieră de a trece cu o viteză cosmică, fără o consultare, un document de stat de o foarte mare importanță.  Să ne întrebăm: care a fost conceptul, în baza la ce argumente Universitatea Agrară se comasează cu UTM? Ce să facem noi la UTM cu fermele zootehnice a facultății de zootehnie? Dar îi trebuie UTM această sarcină? Care va fi statutul acestei universități în cadrul UTM? Și o serie de alte întrebări la care nu s-a dat răspuns și eu cred că acest proiect de hotărâre nu va avea un argument forte. Securitatea alimentară a statului nostru și siguranța alimentelor este strâns legată de activitatea Institutelor din agricultură, 6 la număr, inclusiv, Universitatea Agrară. Și apoi, această tendință, această inițiativă prin afirmația de la conferința de presă „Noi, politicul, am hotărât”... Noi pe cine am votat, ca să auzim că politicul a hotărât?”

 

Acad. Tudor Lupașcu: „Evident că astăzi discutăm o problemă foarte stringentă. Sunt de acord cu colegii mei, că este un proiect nereușit, negândit, care, într-adevăr, are ca scop să distrugă AȘM, și cercetarea, în general. Vorbesc de Institutul de Chimie, care are o certă valoare, care are succese mondiale, sute de proiecte internaționale, dar cu siguranță, dacă trecem la universitate, acest succes se pierde.   

Acum trei ani, la 12 iulie 2019, s-a desfășurat lucrările Sesiunii a IV-a a Adunării Generale a AȘM, unde, printre altele, s-a vorbit și despre acest aspect de trecere a institutelor Academiei sub jurisdicția MECC cum era atunci, unde a vorbit acad. Teodor Furdui, acad. Ion Toderaș, prof. Valeriu Cușnir ș.a., care au condamnat această hotărâre de trecere a institutelor la Minister. Am vorbit și eu atunci și am spus o frază: „Suntem orfani cu mamă vie, viața noastră este în Academie”. Pentru că eram a nimănui. Acum se vrea să fim mai a nimănui. Eu cred că trebuie să preluăm modelul Academiei Române. Care este mama noastră, vrem noi sau nu vrem.  Nu trebuie să inventăm biciclete, și așa cum a spus acad. Bogdan Simionescu, să avem și noi o școală în cadrul Academiei pentru că avem experiență și putem pregăti și noi cadre de înaltă calificare. Despre aceasta a vorbit și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

Vin cu un mesaj către guvernare, referitor la optimizări: „Dacă guvernarea dorește un mediu ambiant curat și o prosperă economie, întoarceți instituțiile de cercetare la Academie. Dacă le doriți letalitate, absorbiți-le în universitate”.

 

Acad. Grigore Belostecinic: „Îmi amintesc acum de cunoscuta frază din „Hamlet” a lui Shakespeare : „To be or not to be”. Este fraza care definește exact situația în care s-a pomenit astăzi Academia de Științe și sistemul de cercetare din Republica Moldova: „A fi or nu a fi”.

Am avut pe parcursul ultimilor ani, din 2018 încoace, o mulțime de adunări, ședințe, aici, în Academie, la Guvern sau Parlament, discuții despre faptul cum trebuie reformată AȘM și sistemul de cercetare la general din Republica Moldova. Provocările au venit atât din afara, cât și din interiorului AȘM. Au fost expuse o mulțime de păreri, uneori contradictorii, realiste sau mai puțin realiste, constructive sau mai puțin constructive. Dar toate au fost supuse dezbaterilor. Așa precum și este firesc într-un mediu academic și de cercetare. Spre regret, deciziile s-au luat doar la nivel politic, fără a lua in considerare părerile celor care urmau să implementeze aceste reforme. De exemplu, ANCD-ul în calitate de componentă a sistemului de cercetare, a fost considerată o structură absolut necesară în situația în care toate institutele rămâneau în componența AȘM. Pentru a respecta imparțialitatea în organizarea concursului pentru proiecte de cercetare în raport cu toți actorii implicați în procesul de cercetare: institutele AȘM, universitățile, institutele ramurale, centre private de cercetare etc. Până la urmă, această structură a fost creată, doar că de rând cu scoaterea institutelor din cadrul AȘM, trecerea managementului cercetării în responsabilitățile Ministerului Educației și Cercetări, Academia de Științe a devenit total neimplicată în cercetarea propriu zisă și organizarea acesteia (nu mă refer aici la membrii AȘM, dar la AȘM ca entitate)…

Unele propuneri:

1. Informăm conducerea Republicii Moldova, opinia publică, că tentativa de lichidare a Academiei de Științe (iar acesta este pasul următor, cu toate promisiunile care pot fi făcute) este o tentativă de atac la suveranitatea și independența Republicii Moldova ca stat. Or, Academiile de Științe sunt instituții importante ale statelor din întreaga lume, sunt un simbol al statalității.

2. Statutul actual al ASM este unul indecis, fără prerogative specifice unei Academii de Științe. Academia de Științe a Moldovei trebuie să revină pe făgașul cercetării științifice, reformată, responsabilizată, structurată conform exigențelor perioadei în care suntem, să devină o platformă un liant care să unească toți actorii implicați în procesul de cercetare din Republica Moldova (cum – urmează să mai medităm). În acest context, AȘM consideră readucerea institutelor de cercetare în componența sa drept unică soluție posibilă pentru constituirea unui sistem de cercetare eficient și util pentru societate, economie si business. Într-o astfel de formulă, Academia de Științe a Moldovei nu pretinde la funcția de instituție responsabilă pentru organizarea concursului de proiecte de cercetare sau de finanțare instituțională a instituțiilor de cercetare și își exprimă disponibilitatea de implicare în procesul de cercetarea de rând cu universitățile și alte instituții abilitate.

3. AȘM susține întru totul intenția de dezvoltare și consolidare a componentei cercetare în universitățile din Republica Moldova, inclusiv prin instituirea unor structuri de cercetare în universități sunt și trebuie să fie inseparabile, iar implicarea activă a personalului științific și didactic în cercetare trebuie privită ca cea mai scurtă cale de implementare a rezultatelor cercetării, cu un efect pozitiv asupra îmbunătățirilor calității studiilor. Totodată, Centrele de cercetare în universități trebuie să se dezvolte reieșind din interesele științifice ale personalului științifico-didactic din fiecare universitate în parte, experiența acumulată și specializarea acestora. Considerăm că incorporarea mecanică, prin absorbție, a institutelor de cercetare în componența universităților va duce inevitabil la apariția unor dificultăți în managementul universitar, creșterea numerică a personalului de conducere, diluarea valorii institutelor de cercetare, restructurarea acestora conform priorităților universității și strategiei proprii de dezvoltare, pierderea treptată a potențialului științific uman, a experienței și relațiilor de colaborare și parteneriat și, în final, la dispariția acestora.

4. AȘM își exprimă îngrijorarea și regretul în legătură cu faptul că si de această dată se încearcă promovarea unor reforme într-o manieră absolut netransparentă, fără discuții publice, fără a lua în considerare eventualele consecințe și opiniile celor care urmează să ,,beneficieze” de rezultatele acestei reforme, iar experiența acumulată pe parcursul ultimilor ani de implementate a reformelor propuse și implementate în această manieră demonstrează întru totul inutilitatea și ineficiența acestora.

5. Adunarea generală a AȘM solicită Ministerului Educației și Cercetări, Guvernului Republicii Moldova, stoparea implementării propunerilor anunțate de reformă în învățământului superior și cercetare până la identificarea unor soluții adecvate și eficiente pentru toate entitățile implicate în învățământul superior și cercetare și asumarea totală a răspunderii, inclusiv politice (posibil, personale), pentru efectele negative produse în cazul nesatisfacerii acestei solicitări.

 

Acad. Ion Toderaș: „Sunt cu trup și suflet de acord cu decizia de astăzi a Adunării Generale a AȘM și le mulțumesc colegilor care au respins cu vehemență acest proiect de reformare al științei și educației. Îmi pare foarte rău că această comisie a dat cu oiștea în gard chiar în preajma când Republica Moldova a fost primită țară candidat pentru aderare la UE. Noi trebuie să revenim la Academia de Științe a noastră și avem ca model Academia Română. Aș propune ca această comisie să ia în considerare și adresarea Dlui Mircea Snegur către președintele RM, Maia Sandu”.

 

Dr. Lidia Ghimpu: „Îmi exprim regretul față de reforma inițiată în domeniul cercetării de către fondatorul actual al institutelor de cercetare. Fără o analiză minuțioasă, fără o evaluare/acreditare a institutelor de cercetare, fără o expertiză în domeniul științei s-a decis procesul de absorbție a tuturor institutelor de cercetare de către Universități. Ne-au fost încălcate drepturile de existență stabilite de Codul cu privire la știință și inovare al RM…”

 

Acad. Eva Gudumac a dat citire proiectului de hotărâre al Adunării Generale Extraordinare, cu introducerea modificărilor parvenite de la membrii Adunării. Hotărârea este dsponibilă pe site-ul AȘM la următorul link: https://www.asm.md/cu-privire-la-atitudinea-membrilor-titulari-si-membrilor-corespondenti-ai-academiei-de-stiinte

 

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

 

Categorie: