- Представления: 93
În perioada 22–26 iunie 2026, Academia de Științe a Moldovei a organizat cea de-a IV-a ediție a Școlii de vară „Calea spre descoperiri științifice”, un proiect educațional dedicat elevilor și studenților interesați de cercetare, inovare și tehnologie. Evenimentul a avut drept scop promovarea culturii științifice în rândul tinerei generații și familiarizarea participanților cu cele mai noi direcții de dezvoltare ale științei și tehnologiei.
Pe parcursul celor cinci zile, participanții au asistat la un program complex de conferințe susținute de personalități de prestigiu ale comunității științifice internaționale. Ceremonia de deschidere a fost inaugurată de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și de prof. Hiroshi Amano, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică și profesor la Universitatea Nagoya din Japonia.
Prima zi a continuat cu prelegerea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român și membru de onoare al AȘM, cu tema „Educația prin istorie”, urmată de prezentarea prof. Florin Stănică, membru corespondent al Academiei Române și președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, dedicată speciilor pomicole noi și locului lor în pomicultura viitorului. Online, prof. Richard Roberts, cercetător la New England Biolabs (SUA), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a susținut conferința „Drumul către Premiul Nobel”, iar acad. Isaac Bersuker, de la Oden Institute for Computational Engineering and Sciences, University of Texas at Austin, membru titular al AȘM, a prezentat prelegerea „Efectele Jahn-Teller și Pseudo-Jahn-Teller – instrumente puternice pentru descoperirea unor noi proprietăți ale materiei”, consacrată rolului acestor efecte în identificarea unor materiale cu proprietăți inovatoare. Ziua s-a încheiat cu prezentarea astronautului NASA Jeffrey N. Williams, intitulată „Construirea Stației Spațiale Internaționale”.
În cea de-a doua zi, prof. univ. dr. Ioan Chelaru, președinte de onoare al Academiei de Științe Juridice din România, a susținut conferința „Despre statul de drept și nu numai”, iar prof. univ. dr. Gheorghe Buta, vicepreședinte al Academiei de Științe Juridice din România, a abordat tema „România și Moldova în spațiul juridic european”. Prof. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale din România și membru de onoare al AȘM, a prezentat două teme de actualitate: „Prizonierii ecranelor și pericolele ascunse ale rețelelor sociale” și „Consumul de substanțe, fenomen cu impact major asupra sănătății”. Prof. Valeriu V. Jinescu, președintele Academiei de Științe Tehnice din România, a vorbit despre „Ingineria, inginerii și creațiile tehnice în România”, iar acad. Doru Pamfil, membru al Academiei Române și președintele Filialei Cluj, a susținut prelegerea „Arhitectura curiozității – calea spre descoperirea științifică”. Istoricul prof. Denis Deletant, de la University College London și membru de onoare al AȘM, a prezentat conferința „Frumusețea și meandrele Zeiței Clio”. În continuare, dr. Andrei Sarua, de la Universitatea din Bristol (Regatul Unit), a susținut prelegerea „Noi perspective asupra materialelor și dispozitivelor: către fiabilitate și dincolo de aceasta”, iar dr. Emmanuel Flahaut, director de cercetare CNRS și membru al Academiei Europene de Științe, a prezentat online conferința „Introducere în nanomateriale: aplicații și impactul potențial asupra sănătății și mediului”. Dr. Stephanie Boyce FKC, reprezentantă a The Law Society of England and Wales, împreună cu Robert Williams, editor-șef la News247WorldPress, au vorbit despre accesul populației la justiție, evoluția sistemelor de justiție și rolul educației juridice, iar dr. Valeriu Cazac, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, a susținut prezentarea „Antarctida – continent, laborator științific natural, model de cooperare internațională, la 65 de ani de la semnarea Tratatului Antarcticii”.
În cea de-a treia zi, tematica a fost dedicată în special medicinei și științelor vieții. M.c. Olga Cernețchi, de la USMF „Nicolae Testemițanu”, a prezentat conferința „Sănătatea reproductivă: aspecte demografice”, prof. Larisa Sofroni a vorbit despre „Speranța prin cunoaștere. Ce este cancerul și cum îl putem preveni?”, iar m.c. Eugeniu Bendelic a abordat tema „Sănătatea ochilor și profilaxia vederii”. M.c. Liliana Cepoi, de la Institutul de Microbiologie al Universității Tehnice a Moldovei, a susținut prelegerea „Rescriind viața: organisme modificate și editate genetic – între mituri, realități și alegeri”, iar prof. Nicolae Chele, de la USMF „Nicolae Testemițanu”, a prezentat conferința „Stomatologia: trecut, prezent și viitor”. Acad. Boris Boincean, de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a încheiat sesiunea cu tema „Agricultura în pragul schimbărilor”.
Programul zilei de joi, 25 iunie, a fost consacrat tehnologiilor emergente și inovării. Prof. Rafael Ciloci, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, a susținut prezentarea „Principiile inovării – particularitățile dezvoltării start-up-urilor”, iar dr. Ala Cojocaru, de la Phi-Stone GmbH (Germania), a vorbit despre „ZnO tetrapodal – de la cercetare la produse fabricate conform standardelor GMP”.
Un moment de referință al ediției din acest an l-a constituit sesiunea dedicată cinstirii memoriei academicianului Sergiu Rădăuțanu, de la a cărui naștere s-au împlinit, la 17 iunie 2026, 100 de ani. Considerat una dintre personalitățile definitorii ale științei și învățământului superior din Republica Moldova, fondator al școlii de cercetare în domeniul semiconductorilor și primul rector al Institutului Politehnic din Chișinău, acad. Sergiu Rădăuțanu a lăsat o moștenire științifică valoroasă, continuată de generații de discipoli. În semn de omagiu, doi dintre aceștia, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și acad. Leonid Culiuc, cercetător la Institutul de Fizică Aplicată al USM, au susținut conferințele „Ascensiunea nanotehnologiilor în secolul XXI” și, respectiv, „Laserul și optica neliniară”, evidențiind evoluția unor domenii de vârf ale fizicii moderne și continuitatea școlii științifice întemeiate de acad. Sergiu Rădăuțanu.
Programul a continuat cu prelegerea prof. Kornelius Nielsch, director al Institutului Leibniz pentru Fizica Corpului Solid și Știința Materialelor din Dresda (Germania), dedicată dispozitivelor termoelectrice, și cu conferința acad. Horia N. Teodorescu, de la Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Române – Filiala Iași, despre „Inteligența artificială și învățarea de către oameni: avantaje, pericole și limitări actuale”. Online, prof. Xiao-Yu Yang, de la Wuhan University of Technology (China), a prezentat conferința „Artă, matematică și știință: de la natură la proiectarea materialelor”, iar prof. Norina Consuela Forna, de la UMF Iași, a abordat tema „Antreprenoriat, angajare în carieră și prevenirea abandonului școlar”.
În ultima zi, prof. Jan de Maere, de la Laboratory of Neurophysiology and Movement Biomechanics, Université Libre de Bruxelles, a susținut conferința „Va putea evoluția inteligenței artificiale să creeze conștiință artificială?”, iar acad. Alexandru Stratan și Dr. Tatiana Gaugaş, Academia de Studii Economice din Moldova au prezentat tema „Educația financiară și formarea unei generații de tineri responsabili”. Programul științific s-a încheiat cu conferința online susținută de prof. dr. Sierd Cloetingh, profesor distins al Universității Utrecht, fost președinte al Academia Europaea și fost vicepreședinte al Consiliului European pentru Cercetare (ERC), intitulată „Sistemul Pământ și impactul său asupra mediului și tranziției energetice”.
Programul Școlii de vară a inclus și o importantă componentă practică. Participanții au fost repartizați în șase grupuri tematice — medicină, biologia plantelor, ecologie și protecția mediului, inginerie, ingineria alimentelor și comunicare — unde au lucrat alături de cercetători și specialiști din domeniile respective. De asemenea, aceștia au vizitat laboratoarele Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, laboratoarele Institutului de Genetică și Fiziologie a Plantelor și Grădina Botanică a Universității de Stat din Moldova, precum și laboratoarele Universității Tehnice a Moldovei, având posibilitatea să descopere activitatea de cercetare desfășurată în aceste instituții.
Un accent deosebit a fost pus și pe dezvoltarea competențelor de comunicare și prezentare a rezultatelor cercetării. În ultima zi a Școlii de vară, participanții au prezentat proiectele și concluziile elaborate în cadrul activităților de grup, demonstrând cunoștințele acumulate și capacitatea de a valorifica informațiile dobândite pe parcursul întregului program. La final, tuturor participanților le-au fost înmânate certificate de participare.
Școala de vară a fost organizată de Academia de Științe a Moldovei în cooperare cu Academia Română și Consiliul Academic Român, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, A.O. InfoGroup și A.O. Academia Tinerilor din Moldova.
Evenimentul a fost posibil grație suportului financiar al Comisiei Europene, în cadrul proiectului SCI-TRUST (GA-101305415).
Cristina BUMBU
