- Views: 27
Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 cercetătorilor Karl Deisseroth (SUA), Peter Hegemann și Georg Nagel (ambii din Germania) „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”.
Potrivit comunicatului publicat de nobelprize.org, cercetările celor trei laureați au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe, oferind oamenilor de știință posibilitatea de a controla activitatea anumitor celule nervoase cu ajutorul luminii și de a studia, cu o precizie fără precedent, modul în care circuitele neuronale influențează memoria, emoțiile și comportamentul.
La originea acestor descoperiri se află cercetările lui Peter Hegemann asupra Chlamydomonas, o algă unicelulară capabilă să se deplaseze către o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, Peter Hegemann și Georg Nagel au studiat canalrodopsinele, proteine sensibile la lumină prezente în membrana celulară.
Cercetătorii au demonstrat că, atunci când sunt expuse la lumină, canalrodopsinele permit trecerea ionilor prin membrana celulară, generând astfel semnale electrice. Mai mult, introducerea genelor care codifică aceste proteine în alte tipuri de celule le poate conferi sensibilitate la lumină.
Un pas decisiv a fost realizat de Karl Deisseroth, care a introdus gena unei canalrodopsine în celule nervoase și a demonstrat că activitatea acestora poate fi controlată prin expunerea la lumină. Rezultatele cercetărilor sale, publicate în 2005, au reprezentat un moment de referință în dezvoltarea domeniului. Ulterior, metoda a fost aplicată și pentru studierea circuitelor neuronale la animale vii.
Astfel au fost puse bazele optogeneticii, o metodă care combină tehnici genetice și optice pentru a activa sau inhiba selectiv anumite celule cu ajutorul luminii.
Timp îndelungat, înțelegerea modului în care creierul controlează emoțiile, comportamentele și diferite funcții ale organismului a reprezentat una dintre marile provocări ale cercetării biomedicale. Metodele disponibile anterior permiteau identificarea regiunilor cerebrale implicate în anumite procese, însă posibilitățile de a demonstra relații directe de cauzalitate erau limitate.
Optogenetica a schimbat fundamental această situație. Prin activarea sau inhibarea selectivă a anumitor neuroni, cercetătorii pot analiza rolul circuitelor neuronale în timp real și pot stabili legături cauzale între activitatea unor populații de celule nervoase și anumite comportamente sau funcții.
Potrivit Comitetului Nobel, metoda le permite cercetătorilor să studieze circuitele neuronale implicate în formarea amintirilor, apariția emoțiilor și diferite comportamente, inclusiv procese relevante pentru înțelegerea tulburărilor neurologice și psihiatrice.
„Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”, a declarat Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Importanța metodei depășește cercetarea fundamentală. Optogenetica este utilizată în laboratoare din întreaga lume pentru aprofundarea mecanismelor de funcționare a sistemului nervos, iar cercetătorii explorează și posibilitatea valorificării principiilor acesteia în dezvoltarea unor noi abordări terapeutice, inclusiv pentru restabilirea unor funcții vizuale.
Karl Deisseroth, născut în 1971, este medic și cercetător la Stanford University Medical Center și profesor la Universitatea Stanford, Statele Unite ale Americii. Cercetările sale au avut un rol esențial în transformarea proteinelor sensibile la lumină într-un instrument de control al activității celulelor nervoase.
Peter Hegemann, născut în 1954, este biofizician și profesor de biofizică experimentală la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania. Cercetările sale asupra microorganismelor sensibile la lumină au contribuit decisiv la descoperirile care au stat la baza optogeneticii.
Georg Nagel, născut în 1953, este biofizician și profesor la Universitatea din Würzburg, Germania. Împreună cu Peter Hegemann, a contribuit la identificarea și caracterizarea canalrodopsinelor și a proprietăților acestora de a controla, în funcție de lumină, fluxul de ioni prin membranele celulare.
Prin contribuțiile lor, cei trei oameni de știință au oferit cercetării biomedicale un instrument care a schimbat fundamental modul în care este studiat creierul și a deschis noi posibilități pentru înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării sistemului nervos.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia. În perioada 1901–2025, distincția a fost acordată de 116 ori unui număr de 232 de laureați.
În 2025, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină le-a revenit cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică.
Premiul pentru Fiziologie sau Medicină deschide seria anunțurilor laureaților Nobel din acest an. Sezonul Nobel 2026 va continua cu anunțarea Premiului pentru Fizică, la 6 octombrie, și a Premiului pentru Chimie, la 7 octombrie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat la 8 octombrie, iar Premiul Nobel pentru Pace – la 9 octombrie. Laureații Premiului Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel vor fi anunțați la 12 octombrie.
Cristina BUMBU
Sursa: https://www.nobelprize.org/
