La o aniversare: Știința, chirurgia și sănătatea oamenilor – prin optica academicianului Gheorghe Ghidirim

22.04.2024
Unique visitors: 853

Născut la 22 aprilie 1939 în comuna Palanca, plasa Olăneşti, judeţul Cetatea Albă, România. A absolvit cu menţiune Colegiul de Medicină din Tighina. Peste doi ani și-a continuat studiile la Institutul de Stat de Medicina din Chişinău – astăzi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Urmează doctorantura la Catedra de chirurgie sub conducerea reputatului savant chirurg Nicolae Anestiadi. De acum încolo, cariera sa e în ascensiune continuă. Este doctor habilitat în medicină (1983), profesor universitar (1986). Membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1993). Domeniul științific: chirurgie generală și laporoscopică. Este fondator al școlii științifice în pancreatologie. A fost deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS (1989-1992), ministru al Sănătății din R. Moldova (1990-1994), academician coordonator al Secției de Științe Medicale a AȘM (1993-1995,1999-2008).

 

– Dle academician Gheorghe Ghidirim, demult n-am dialogat cu Dvs. despre viață, despre știință,  despre noi cei care astăzi ne descurcăm cum putem. Anterior am colaborat cu Dvs., activând la AȘM – CNAA (Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare), până la lichidarea ultimului. Între timp, v-ați retras de la viața activă legată de chirurgie și Institutul de Medicină Urgentă. De la înălțimea experienței Dvs.: cum analizați situația la zi în societate, în branșa cercetărilor științifice?

Acad. Gheorghe Ghidirim: Nu pot să spun că viața de astăzi, în Republica Moldova, este ușoară – există o sumedenie de probleme rămase nerezolvate încă din anii '90, când am obținut Independența. Această situație se resimte în toate sferele vieții de la noi, inclusiv în medicină și știință. În viziunea mea, problemele sunt urmare a dezbinării din societate. Nu este o altă țară, unde ar exista atâtea partide și partiduțe politice ca la noi. Se creează impresia că numai cine nu vrea nu-și creează un partid. Poate avem probleme de jurisprudență?!

În pofida situației create, există un factor important, coagulator care ne face să fim mai optimiști, mai încrezători în viitorul nostru și mai uniți – efortul conducerii țării, în special, al Președintei statului Maia Sandu de a ne vedea în Uniunea Europeană. Judicioasă decizie: doar nu ne aflăm departe de centrul geografic al Europei!

În 2016, m-am detașat de la conducerea Catedrei chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi” a USMF „Nicolae Testemițanu”, propunând la cârma ei pe unul dintre elevii mei talentați – profesorul Gheorghe Rojnoveanu, eu am trecut în calitate de consultant. În anii de administrare a catedrei (1978 – 2016), am pregătit 36 de cercetători cu grade științifice în diferite domenii ale chirurgiei: 14 doctorii habilitați și 22 de doctori în medicină. Aflându-mă în postura de consultant, sarcina de funcție a devenit mai mică și în viața cotidiană mă bucur de respectul și atitudinea binevoitoare a tuturor colegilor, inclusiv a conducerii Institutului de Medicină Urgentă. În această ordine de idei, sunt de acord cu ilustrul nostru scriitor Aurelian Silvestru care afirma: „Ai trăit zadarnic, dacă cei din jur îți stimează numai vârsta”. Sper că în cazul meu situația e alta. Vreau să recurg și la o altă  maximă: „erarum – umanum est” –  a greși este omenesc, spuneau romanii. Și pe bună dreptate: nu este om care să nu fi greșit în viață. Important este să-ți recunoști la timp greșelile și să te strădui să le îndrepți, căci înțelepții prin greșeală ajungeau la Adevăr și numai proștii stăruie în greșeală. Și iarăși apelez la Aurelian Silvestru: contează nu păcatul –  de a nu păcătui în sine, dar atitudinea față de el și capacitatea de a-l depăși prin pocăință. E corect!

 

– Medicina, dintr-o parte,  pare să fie la noi un domeniu mai stabil comparativ cu alte sfere de activitate umană. Ce zice doctorul și savantul Gheorghe Ghidirim?

Acad. Gheorghe Ghidirim: Da, într-adevăr medicina a fost și rămâne un domeniu stabil și cu un nivel înalt de dezvoltare, fapt ce se datorează  personalităților eminente ca Nicolae Testemițanu, Chiril Draganiuc, Nicolae Starostenco, Vasile Anestiadi, Leonid Kobîleanschi, Ion Ababii, Emil Ciobanu și alții. Grație acestor savanți și manageri medicina autohtonă este astăzi la nivel european. Aproape că nu există țară pe mapamond, dar mai ales în SUA, Israel, Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia, unde n-ar activa cu succes medicii cu diploma eliberată de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Actualmente, nivelul european al medicinei din țara noastră este asigurat de Ministerul Sănătății, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Secția Științe ale Vieții a Academiei de Științe a Moldovei.

 

– Îmi amintesc, dle academician, că pe vremuri ați fost și Ministru al Sănătății (1990-1994) – în cea mai grea perioadă de trecere de la sistemul totalitar-comunist la edificarea democratică a unui nou stat. De la Minister mergeați, de două ori pe săptămână, în sala de chirurgie, unde aveați programați pacienți. Veneați cu regularitate și la Academia de Științe – aici executați funcția de academician-coordonator al Secției de Științe Medicale a AȘM. Aveați și prelegeri la Universitate. Metaforic vorbind, cum e să lucrezi 24 din 24 de ore?

Acad. Gheorghe Ghidirim: În 1990, primul Parlament  democrat al Republicii Moldova m-a ales în calitate de Ministru al Sănătății. Situația era, într-adevăr, complicată, deși cadre medicale performante existau. Problema consta în baza tehnico-materială slabă, lipsa aparatajul performant, cel existent era depășit, nu ajungeau nici medicamentele necesare. În aceste condiții dificile, Ministerul Sănătății a elaborat Legea Ocrotirii Sănătății care prevedea mai multe forme de organizare a asigurării sănătății: medicina de stat, medicina prin asigurare și medicina privată. Această lege a fost votată unanim de către primul Parlament și e valabilă și actualmente. La inițiativa noastră, domeniul medicină din Republica Moldova a fost votat ca parte componentă a medicinei balcanice. Alți pași întreprinși de noi: în 1993, am participat activ la fondarea Secției de Științe Medicale a Academiei de Științe a Moldovei în perioada mandatului președintelui AȘM, acad. Andrei Andrieș. Până atunci, singurul reprezentant al științei medicale în Academie era acad. Vasile Anestiadi.

Am suplinit funcția de academician-coordonator al Secției de Științe Medicale circa 11 ani (1993–1995) și (1999–2008). În această vreme, colectivul secției a crescut vădit din contul noilor aleși – membrilor corespondenți și membrilor titulari ai AȘM. A fost corectată o greșeală ce ține de memoria unei personalități marcante a neamului nostru: la propunerea mea și cu susținerea acad. Vasile Anestiadi, în perioada mandatului președintelui AȘM, acad. Gheorghe Duca, a fost ales membru titular al Academiei (post mortem) profesorul Nicolae Testemițanu, rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1959-1963), Ministru al Sănătății (1963-1968).

În toți acești ani, eu am continuat activitatea științifico-pedagogică, dar nu în detrimentul muncii de la Minister (orele 6:00-9:00 în prima jumătate a zilei și după 18:00 – în a doua jumătate a zilei). De-a lungul vieții, am rămas credincios postulatului însușit încă din tinerețe: Grăbește-te să faci bine și să fii atent la dorințele celor apropiați, dar și la nevoile celor ce te înconjoară, căci binele și moralitatea este una și aceeași, iar bun cu adevărat este numai acela care e bun pentru alții. După cum ne învață Mântuitorul Iisus Hristos, nu este pom bun să facă roade rele, precum nici un pom rău să facă roade bune.

Pe parcursul anilor, în mai bine de 60 de ani de activitate, m-am convins că succesul oricărui om este asigurat de minimum trei factori: voința, munca asiduă și talentul. Corect spune și de această dată Aurelian Silvestru: celebru te face nu talentul, ci munca susținută de talent, iar victoria e rezultatul înfrățirii dintre caracter, voință și muncă.

 

– Dle academician, de-a lungul anilor Dvs. ați tratat cu considerație familia de medici Anestiadi, în special, l-ați venerat pe prof. Nicolae Anestiadi (19161968) – chirurg cu renume, un destin dramatic al vremurilor de restriște: a operat mii de răniți și în cel de al Doilea Război Mondial. Sub steaua lui călăuzitoare, Dvs. v-ați format ca specialist. Care vă sunt amintirile?

Acad. Gheorghe Ghidirim: Le-am cunoscut atât pe cele 3 surori, cât și pe cei 5 frați Anestiadi. Dar cel mai apropiat am fost de fratele mai mare, renumitul profesor Nicolae Anestiadi – fondator al chirurgiei pulmonare și cardiace, care a introdus metodele matematice în investigațiile medicale. Absolvind cu brio liceul de băieți din Orhei, și- a prelungit studiile la Institutul de Medicină din Iași, unde a învățat patru ani. Studiile au fost întrerupte de război, fiind mobilizat în armată și dus pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial, unde a operat mii de răniți. Concomitent, și-a continuat studiile la Institutul de Medicină din Lvov și Alma-Ata. După demobilizare a lucrat la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău – asistent, docent, șef de catedră chirurgie. A trăit o viață scurtă – 52 de ani, dar a pregătit o școală prestigioasă de 14 doctori și doctori habilitați în medicină, sunt mândru că printre aceștia mă număr și eu. Deși am activat sub egida dumnealui doar patru ani, consider că tot ce am dobândit în viața științifica-pedagogică, se datorește Mariei sale. Cu recunoștință, la inițiativa mea, Catedra chirurgie nr.1 și Asociația chirurgilor din Republica Moldova poartă numele Nicolae Anestiadi. I-am consacrat mentorului meu și niște versuri.

 

– Internaționalizarea științei a fost și rămâne un obiectiv important al cercetărilor și al managerilor din știință. Academia noastră a depus eforturi consolidate pentru ca Republica Moldova să fie prima țară din Comunitatea Statelor Independente și a Parteneriatului Estic care să obțină, începând cu anul 2012, statutul de țară asociată la Programele comunitare Cadru. Această activitate continuă și în prezent. Anul trecut, bunăoară, s-a aflat la Chișinău profesorul Randy Schekman, celebru savant de la Universitatea California/Berkeley, Departamentul de Biologie Moleculară și Celulară, SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (2013), Membru de Onoare al AȘM (2021), de origine din Basarabia. Ce impresii v-a lăsat?

Acad. Gheorghe Ghidirim: Da. Academia de Științe a Moldovei este de mult timp recunoscută pe plan internațional. Ca dovadă s-ar putea aduce mai multe  exemple: un număr esențial de profesori ai USMF „Nicolae Testemițanu” sunt  membri ai Academiei de Științe a Moldovei, ai Academiei de Științe Medicale din România. Mai mulți membri ai AȘM au fost aleși în calitate de membri de onoare ai Academiei Române, membri ai Academiei Europene de Științe și Arte etc. Mă bucur că, acum un an, președintele AȘM, academicianul Ion Tighineanu a fost ales membru al Consiliului Științific Internațional. Prin urmare, e vorba de o integrare directă a oamenilor noștri de știință în spațiul european de cercetare și inovare, prin aceste și alte modalități ei participă activ la internaționalizarea științei.

Profesorul Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel, străbunicii căruia, pe linie maternă, sunt de origine din Basarabia, m-a impresionat prin grandoarea sa științifică îngemănată cu o rară modestie. În această ordine de idei, vreau să amintesc că pământul nostru este bogat în talente și celebrități: Dimitrie Cantemir – membru al Academiei de Științe din Berlin, Ilia Mecinikov – strănepotul lui Nicolae Milescu Spătarul, al doilea după Ivan Pavlov, laureat al Premiului Nobel, Petru Kapitza (cu rădăcini basarabene, Soroca) laureat al Premiului Nobel, feciorul lui – profesorul Serghei Kapitza apreciat în repetate rânduri cu cele mai înalte distincții ale URSS, dar și internaționale.

 

– Dle academician Gheorghe Ghidirim, în anii `90 ai secolului trecut ați fost unul din fruntașii mișcării de emancipare națională. În ultimii doi ani, s-a produs o apropiere, de neimaginat anterior, dintre Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Cum priviți la aceste relații din perspectiva că suntem un popor și vorbim aceeași limbă română?

 Acad. Gheorghe Ghidirim: Apropierea dintre aceste două Academii a început mai demult. Și era normal așa să se întâmple: suntem un popor și vorbim aceeași limbă. Îmi amintesc cu mare plăcere despre colaborarea științifică a Universității noastre cu instituții similare de peste Prut, inclusiv cu Academia Română. Dar aveți dreptate, ceea ce se întâmplă în ultimii doi ani, face parte dintr-un alt scenariu – se realizează un plan de acțiuni comune, ședințe online ale prezidiurilor celor două Academii, conferințe și sărbători naționale comune, ca Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române etc., concursuri științifice comune pe domenii cu o transparență deplină  a acestor activități. Desigur, acumulăm o noua experiență care este fără precedent. Este apreciată și alegerea unor savanți și oameni de cultură de la noi  în calitate membri de onoare ai Academiei Române și viceversa. Aș putea afirma că unirea în plan științific a României cu Republica Moldova deja se produce.

 

–  Dle academician Gheorghe Ghidirim, felicitări cu respectabila Dvs. aniversare, Vă urez sănătate, satisfacție și imense bucurii de la viață! Vă mulțumesc pentru interviu!

 

Interlocutor

Tatiana ROTARU

 

Recunoștință ( pentru Dascălul Nicolae Anestiade)

Autor Gh. Ghidirim academician, 2015

 

 Scumpe Dascăle, Maestre!  Am venit să ne închinăm,

 De la marele Anestiadi sfaturi bune să ascultăm!

 

 Mergem bine și corect, asta ne e întrebarea,

 Dacă am greșit cumva, care este îndrumarea?

 Multe vânturi bat acum și nu-s toate spre lumină,

 Să ne îndrepți pe acel drum, unde binele domină.

 Din străbună Dacie n-am râvnit pământ străin

 Am trăit cu toții în pace, pentru ce acest destin?

 Când ni-i visul în Europa, dăunam cuiva discret

 Noi am fost deschiși cu toții și corecți la acel moment.

 

 Și răspunde profesorul cu glas blând și înțelept:

 mergeți bine calea-i dreaptă, dați dovadă de intelect.

 Voi sunteți urmașii Romei și vă îndemn să fiți uniți

Aprindeți candela Înfrățirii, cu Iisus în gând să fiți

 Și se va deschide calea spre finalul așteptat.

Fiți cu gândul spre unire, astăzi – Scopul mult visat!

 

Categorie:

Înregistrări online