Academia de Științe a Moldovei a găzduit Conferința științifică internațională „Chirurgia fără frontiere”

Academia de Științe a Moldovei a găzduit Conferința științifică internațională „Chirurgia fără frontiere”, un eveniment de referință dedicat progresului în domeniul chirurgiei. Desfășurată pe 8 mai, în format mixt – cu participare fizică în Sala Azurie a AȘM și online, prin platforma Zoom – Conferința a reunit membri titulari, membri corespondenți, cercetători, medici chirurgi, cadre didactice, doctoranzi și studenți.

Evenimentul a fost deschis de președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, care a subliniat importanța colaborării internaționale în științele medicale, menționând relația strânsă cu experții din România. Astfel, în semn de recunoștință și apreciere pentru eforturile depuse în dezvoltarea și promovarea științei, în cadrul Conferinței, profesorilor Mircea Beuran și Cristian Lupașcu le-au fost înmânate însemnele de membru de onoare al AȘM, aceștia fiind aleși la Adunarea Generală din 15 aprilie 2025, în semn de recunoaștere a contribuțiilor lor remarcabile.

În continuare, acad. Eva Gudumac, vicepreședintă a AȘM și conducătoare a Secției de științe ale vieții, a evidențiat contribuțiile chirurgiei la sănătatea publică. De asemenea, a vorbit despre activitatea prodigioasă a noilor membri de onoare ai Academiei, menționând necesitatea continuării colaborării strânse dintre specialiștii din Republica Moldova și România, astfel încât sectorul medical din ambele țări să devină tot mai performant și să răspundă eficient nevoilor pacienților.

Conferința a fost marcată de două prelegeri importante, susținute de noii membri de onoare ai AȘM. Prof. univ. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale din România, a prezentat prelegerea „Viitorul chirurgiei”, abordând inovațiile și tendințele din domeniu.

În cadrul prelegerii, prof. univ. Mircea Beuran a menționat că „progresul tehnologic în chirurgie are un potențial imens de a transforma îngrijirea pacienților, de a îmbunătăți rezultatele chirurgicale și de a redefini rolul profesioniștilor din sănătate. Inovații precum chirurgia robotică, inteligența artificială și nanotehnologia modifică constant conduita terapeutică.”

Profesorul a evidențiat evoluția chirurgiei robotice de-a lungul anilor și nivelul avansat la care a ajuns în prezent. În acest sens, a vorbit despre utilizarea unor tehnologii precum realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR) și vizualizarea 3D. Un subiect de interes pentru public a fost aplicabilitatea largă a telemedicinii și faptul că, în prezent, expertiza unui centru de excelență poate fi transferată într-o sală de operație din orice locație.

Referindu-se la nanochirurgie, prof. univ. Mircea Beuran a explicat că aceasta este, în prezent, testată ca metodă de livrare țintită a medicamentelor la nivel celular și este utilizată în proceduri endovasculare. Totuși, chirurgia nanorobotică își propune, în următorii 20 de ani, să contribuie la: supravegherea, detectarea precoce și diagnosticarea bolilor la nivel celular; creșterea eficienței și reducerea invazivității intervențiilor chirurgicale; precum și la obținerea unor prognostice mai bune pentru bolile diagnosticate în stadii avansate.

În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale în actul decizional și cercetarea medicală, profesorul Beuran susține că sistemele de suport decizional pot fi utilizate înainte, în timpul și după operații, pentru a ajuta chirurgii în diagnosticare, planificarea tratamentului, intervenția chirurgicală și îngrijirea postoperatorie.

Astfel de sisteme IA colectează informații esențiale despre pacient și procedura chirurgicală și le analizează folosind algoritmi de învățare automată. Rezultatul constă în date valoroase care contribuie la evaluarea riscurilor, elaborarea planurilor de tratament și anticiparea posibilelor rezultate.

Ulterior, prof. univ. Cristian Lupașcu, de la Departamentul de Chirurgie al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a susținut o prelegere intitulată „Transplantul hepatic: situația actuală și perspective”, oferind o analiză detaliată a progreselor și provocărilor din domeniu.

Prof. univ. Cristian Lupașcu a oferit o analiză detaliată a evoluției transplantului hepatic (LT), prezentând acest tip de intervenție ca fiind singura terapie cu intenție curativă pentru stadiile terminale ale bolii hepatice cronice, hepatocarcinomului și insuficienței hepatice acute. Deși inițial era considerată o procedură extrem de riscantă, transplantul hepatic a cunoscut îmbunătățiri semnificative datorită progreselor în tehnica chirurgicală și terapiilor imunosupresoare moderne.  Printre cele mai mari provocări identificate actualmente de specialisti se numără lipsa organelor donatoare, creșterea cererii din partea unor noi categorii de pacienți și nevoia optimizării tratamentelor imunosupresoare pe termen lung.

În prezentarea sa, prof. univ. Cristian Lupașcu a evidențiat și rolul în creștere al inteligenței artificiale (IA) în domeniul transplantului hepatic. Algoritmii de tip machine learning și deep learning sunt tot mai des utilizați pentru a prezice compatibilitatea dintre donator și primitor, pentru a estima rata de supraviețuire a grefei și pentru a personaliza îngrijirea postoperatorie. De asemenea, IA are un impact major în formarea profesională și în planificarea intervențiilor chirurgicale, prin simulări virtuale, imagistică 3D și navigare intraoperatorie în timp real. Profesorul a prezentat tehnologii de ultimă generație care permit efectuarea de rezecții hepatice virtuale înaintea intervenției propriu-zise, reducând riscurile și îmbunătățind precizia actului chirurgical.

În centrul universitar din Iași, transplantul hepatic a fost realizat pentru prima dată în 2017, iar în perioada 2024–2025 sunt planificate noi intervenții cu donator viu. În încheiere, profesorul Cristian Lupașcu a subliniat importanța acestui centru teritorial și colaborarea tot mai strânsă cu specialiștii din Republica Moldova.

Conferința științifică internațională „Chirurgia fără frontiere” a fost transmisă în direct de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale și a fost deschisă reprezentanților mass-media.
 

Cristina BUMBU