Academicianul Sergiu Rădăuțanu – prevestitor al unității spațiului științific românesc

La 17 iunie 2026 se împlinesc 100 de ani de la nașterea academicianului Sergiu Rădăuțanu, una dintre personalitățile definitorii ale științei și învățământului superior din Republica Moldova. Centenarul său ne oferă prilejul nu doar de a evoca un savant remarcabil și un rector fondator, ci și de a înțelege mai profund mesajul unei vieți consacrate cunoașterii, educației și apropierii dintre oamenii de știință de pe cele două maluri ale Prutului.

Academicianul Sergiu Rădăuțanu a aparținut acelei generații de intelectuali care au știut să privească dincolo de limitele epocii în care au trăit. Într-un timp marcat de constrângeri ideologice, de izolări artificiale și de nedreptăți istorice, el a avut clarviziunea de a înțelege că știința adevărată nu poate fi despărțită de libertatea spiritului, de cooperarea internațională și de legăturile firești ale unei comunități de limbă, cultură și destin.

Format la prestigiosul Institut Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Leningrad, astăzi Sankt Petersburg, unul dintre centrele de referință ale fizicii semiconductorilor, Sergiu Rădăuțanu a adus la Chișinău o direcție de cercetare modernă și de mare perspectivă: studiul noilor compuși semiconductori. Din anul 1961, această direcție a fost dezvoltată în cadrul Laboratorului Compușilor Semiconductori de la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe. Prin viziunea sa științifică și prin capacitatea de a forma discipoli, el a pus bazele unei școli recunoscute în domeniul semiconductorilor ternari și multinari, contribuind la afirmarea cercetării din Republica Moldova într-un domeniu strategic al fizicii moderne.

Opera sa instituțională de anvergură este legată, în mod indisolubil, de fondarea, în anul 1964, a Institutului Politehnic din Chișinău, actualmente Universitatea Tehnică a Moldovei. În calitate de fondator și prim rector, Sergiu Rădăuțanu a înțeles că dezvoltarea unei societăți moderne depinde de formarea inginerilor, de consolidarea cercetării tehnice și de crearea unei intelectualități capabile să-și asume responsabilitatea pentru viitorul țării. Institutul Politehnic a devenit, sub conducerea sa, nu doar o instituție de învățământ superior, ci și un centru al progresului tehnologic și al afirmării profesionale a tinerilor din Republica Moldova.

Destinul său a fost însă marcat și de nedreptățile unei epoci ostile spiritelor independente. În anul 1973, aflat în plină ascensiune profesională și științifică, academicianul Sergiu Rădăuțanu a fost eliberat în mod abuziv din funcția de rector, fiind învinuit de „naționalism” de autoritățile sovietice. Decizia a fost făcută publică într-un moment cu atât mai dureros cu cât la Chișinău se aflau doi savanți de talie mondială, academicienii Alexandr Prokhorov și Nikolai Basov, laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică. Zborul său instituțional a fost frânt, dar forța sa creatoare și demnitatea sa morală nu au putut fi învinse.

Revenit cu întreaga energie în cercetare și în activitatea academică, Sergiu Rădăuțanu a continuat să construiască punți. El a înțeles, înaintea multora, că știința din Republica Moldova nu putea progresa prin izolare, ci numai prin deschidere, dialog și integrare în marile curente internaționale ale cunoașterii. În septembrie 1990, a organizat la Chișinău Conferința Internațională în domeniul Compușilor Ternari și Multinari, la care au participat savanți de elită din numeroase țări, inclusiv din Italia, Franța, Japonia și Coreea de Sud. Această manifestare poate fi considerată unul dintre primele mari forumuri științifice cu adevărat internaționale organizate în Republica Moldova.

După proclamarea independenței, vocația sa de deschizător de drumuri s-a manifestat și mai pregnant. În anul 1993, a avut un rol esential în organizarea Congresului Internațional al Academiei Româno-Americane „Moldova: Deschideri culturale și științifice spre Vest”, iar în perioada 22-24 mai 1996 a fost organizatorul primei conferințe științifice a Alianței Nord-Atlantice (NATO) desfășurate la Chișinău. Prin aceste și alte evenimente, academicianul Sergiu Rădăuțanu a contribuit la desprinderea cercetării din Republica Moldova de vechile tipare ale izolării și la orientarea ei firească spre cooperarea europeană și internațională.

O dimensiune aparte a moștenirii sale este contribuția la apropierea comunităților academice din Republica Moldova și România. În anii de început ai renașterii naționale și ai independenței, când legăturile dintre cele două maluri ale Prutului își regăseau firescul istoric, academicianul Sergiu Rădăuțanu s-a aflat în avangarda cooperării științifice românești. Pentru el, colaborarea cu România nu era doar un demers profesional, ci o expresie a unității spirituale și culturale a unui spațiu academic despărțit vremelnic de vitregiile istoriei.

Semnificația acestei contribuții a fost confirmată prin alegerea sa, la 18 decembrie 1991, în calitate de membru de onoare al Academiei Române. El a devenit astfel primul savant din stânga Prutului ales membru de onoare al Academiei Române după proclamarea independenței Republicii Moldova. Gestul avea o valoare cu mult dincolo de recunoașterea meritelor individuale: el simboliza revenirea firească a valorilor științifice basarabene în spațiul academic românesc și reafirma unitatea unei tradiții intelectuale comune.

Din această perspectivă, academicianul Sergiu Rădăuțanu poate fi numit, pe bună dreptate, un prevestitor al unității spațiului științific românesc. El a intuit că apropierea dintre instituțiile academice din Republica Moldova și România nu este doar un act de solidaritate culturală, ci o necesitate pentru afirmarea științei, pentru circulația ideilor și pentru consolidarea unui viitor comun întemeiat pe cunoaștere.

Astăzi, când vorbim despre consolidarea spațiului academic românesc și despre noi forme instituționale de cooperare dintre academiile de pe cele două maluri ale Prutului, simțim cu atât mai puternic actualitatea exemplului său. Ceea ce pentru Sergiu Rădăuțanu era viziune, curaj și speranță devine astăzi o responsabilitate a generației noastre.

La centenarul nașterii sale, îl omagiem pe academicianul Sergiu Rădăuțanu nu doar ca pe un eminent fizician, fondator de școală științifică și ctitor al învățământului tehnic superior, ci și ca pe un om care a pregătit, prin faptele și convingerile sale, apropierea firească a comunităților academice românești. Personalitățile de anvergura academicianului Sergiu Rădăuțanu nu aparțin doar trecutului. Ele luminează drumul pe care suntem datori să-l continuăm: drumul cunoașterii, al demnității și al unității prin știință.

Acad. Ion Tighineanu

Președinte al Academiei de Științe a Moldovei, vicepreședinte al Consiliului Academic Român

Sursa: Literatura și Arta, Nr. 24-25 (4213-4214) din 11 iunie 2026