- Представления: 40
Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Uniunea Muzicienilor din Moldova, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Uniunea Compozitorilor din Republica Moldova, Instituția Publică Națională Teleradio Moldova au organizat un eveniment de amploare dedicat Zilei Internaționale a Muzicii.
Ediția din anul 2025, intitulată „Opera – actualitate și eternitate”, s-a concentrat pe rolul și valoarea operei în societatea contemporană. Pe 2 octombrie 2025, în Sala Azurie a AȘM, au fost discutate două opere celebre semnate de compozitorul academician Gheorghe MUSTEA, director artistic și prim-dirijor al Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, profesor universitar, Artist al Poporului, laureat al Premiilor de Stat și Național al Republicii Moldova, cavaler al Ordinului Republicii. Întruniți în Sala Azurie a AȘM, specialiștii în domeniul artei muzicale au analizat actualitatea operelor „Alexandru Lăpușneanu” și „Ștefan cel Mare” și au avut ocazia să asculte fragmente din creația maestrului Gheorghe MUSTEA.
În discursul de deschidere, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU, a subliniat că academicianul Gheorghe Mustea întruchipează armonia dintre artă și spiritul academic: „Compozitorul Gheorghe Mustea este una dintre cele mai remarcabile personalități ale culturii noastre contemporane, un spirit creator care a știut să îmbine, într-un mod exemplar, arta muzicii cu rigoarea spiritului academic. Într-o lume aflată la intersecția dintre tradiție și modernitate, Domnia sa reprezintă un simbol al echilibrului dintre emoție și rațiune, dintre inspirație artistică și reflecție intelectuală.”
Monica BABUC, directorul Institutului Cultural Român de la Chișinău, a apreciat efortul muzicianului Gheorghe Mustea de a contribui la studierea istoriei autentice prin muzică, sensibilizând sufletele oamenilor: „Am un bun coleg și prieten de origine azer care mi-a spus că este fascinat de opera lui Gheorghe Mustea și a contribuit la editarea unei cărți dedicate acestuia. Mă gândesc că, dacă oameni de alte naționalități apreciază talentul moldovenilor, al românilor din Republica Moldova, cu atât mai responsabili trebuie să fim noi față de aceste talente. După plecarea maestrului Eugen Doga, Gheorghe Mustea poartă pe umeri o mare responsabilitate pentru viitorul culturii muzicale academice din Republica Moldova.”
Vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției de Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, m.c. Ion HADÂRCĂ, a declarat că opera „Alexandru Lăpușneanu” a reprezentat un moment de cotitură în creația și contextul muzical-cultural din spațiul basarabian: „O spun cu toată responsabilitatea. Mesajele operei, susținute de libretul scris de Gheorghe Dumitriu, un artist remarcabil al cuvântului, viorii și desenului, au fost un suport esențial pentru această lucrare. Este un moment semnificativ în cultura noastră națională, marcat de o deschidere fără precedent, deoarece până atunci nu prea aveam astfel de opere. Opera „Ștefan cel Mare” aduce, de asemenea, o nouă dimensiune a meditației asupra istoriei, culturii, literaturii și cuvântului.”
Profesorul Ion GAGIM, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și moderator al evenimentului, a subliniat că muzica este un fenomen omniprezent: „A spune că muzica are o zi specială este ca și cum am zice că limba sau aerul au o zi anume. Muzica răsună 24 de ore din 24, pe toate meridianele globului, pe stradă, în piețe, în săli de concert. Aerul este sursa vieții noastre, iar muzica ajunge la noi prin vibrațiile aerului. Aici, la Academia de Științe, arta se întâlnește cu știința, cultura cu fizica – toate sunt una.”
Oleg CONSTANTINOV, prim-maestru de cor la Teatrul Național de Operă și Balet, a evidențiat că ceea ce a realizat maestrul Gheorghe Mustea este un exemplu că avem oameni talentați, bine pregătiți. Dacă le urmăm exemplul, dacă analizăm și studiem, vom avea, cu siguranță, un viitor promițător.
Victoria TCACENCO, muzicolog, doctor în studiul artelor și profesor universitar interimar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, a prezentat o comunicare despre opera „Ștefan cel Mare”, menționând printre altele că analiza acestei opere oferă posibilitatea de a observa toate componentele unei lucrări istorice realizate complex, la nivel de text literar, subiect și dramaturgie muzicală. Prin opunerea sferelor intonaționale, integrarea genurilor folclorice, utilizarea corului ca personaj colectiv și alte procedee, compozitorul a creat o capodoperă cu multiple straturi semantice și structurale.
Tatiana COSTIUC, doctor în studiul artelor și șefa Catedrei de Canto la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, a împărtășit experiența sa de colaborare cu maestrul Gheorghe Mustea, menționând că drumul fiecărui artist este marcat de momente și întâlniri care sunt daruri ale vieții. Interpretarea rolului Maria Voichița din opera „Ștefan cel Mare” a fost pentru ea un astfel de dar, la care nici nu îndrăznise să viseze.
Elena PRUS, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, a subliniat importanța lucrărilor lui Gheorghe Mustea, explicând că maestrul a reușit să surprindă destinul poporului, umplând un gol în peisajul operei naționale. Lucrările sale, scrise în limba română, contribuie nu doar la spațiul cultural moldovenesc, ci și la cel românesc în ansamblu, aducând o dimensiune nouă operei naționale.
În încheiere, maestrul Gheorghe MUSTEA a susținut un discurs care a reușit să cuprindă cu atenție emoțiile trăite în perioada de lucru asupra operelor sale. „Pentru mine, procesul de creație nu a fost niciodată doar un exercițiu tehnic sau de imaginație. A fost un drum interior, un act de credință și o formă de rugăciune. În fața portativului, am simțit mereu că nu scriu doar note, ci las mărturii despre istoria și sufletul acestui popor. Muzica, așa cum o înțeleg, este mai mult decât artă – este memorie, identitate și datorie de a transmite ceea ce cuvintele nu pot exprima.
Când am scris opera „Alexandru Lăpușneanu”, am resimțit nu doar povara unei teme istorice, ci și chemarea de a reda drama unui destin uman. Lăpușneanu nu este doar un nume din manualele de istorie, ci un om cu contradicții, cu dorința de putere și iubire față de neam. Linia muzicală a operei este tensionată, dramatică, cu contraste între momente de liniște și izbucniri orchestrale. Corurile sunt glasul poporului, uneori de durere, alteori de revoltă, iar ariile lui Lăpușneanu sunt un dialog al sufletului cu sine, cu motive muzicale obsesive, ca niște gânduri ce nu dau pace. Această operă surprinde o epocă de cumpănă, în care oamenii trăiau între viață și moarte, între speranță și durere.
Când am abordat opera „Ștefan cel Mare”, am știut că mă apropii de cel mai înalt simbol al istoriei noastre. A compune despre Ștefan a însemnat să port în mine nu doar imaginea eroului, ci și a omului care a luat decizii grele, purtând durerea pierderilor și speranța unei lumi mai drepte. Linia melodică este mai amplă, mai solemnă, cu accente corale ce amintesc de cântarea bizantină și de rugăciunile care au susținut un neam. Orchestra sună ca o catedrală în construcție, notă peste notă, ridicându-se către cer. Ariile lui Ștefan sunt cântări de forță, dar și de umilință în fața divinității, transformându-se într-o rugăciune colectivă.
Dacă „Alexandru Lăpușneanu” este o operă a frământărilor, „Ștefan cel Mare” este una a certitudinii și biruinței morale. Prin aceste lucrări, am dorit să las un testament artistic. Muzica nu este doar artă, ci memorie, rugăciune și identitate. Ceea ce nu pot spune cuvintele, exprimă orchestra. Ceea ce istoria a scris cu sânge, muzica transformă în lumină.”, a încheiat maestrul Gheorghe Mustea.
La evenimentul dedicat Zilei Internaționale a Muzicii organizat de Academia de Științe a Moldovei au participat membri titulari și corespondenți ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, muzicologi și pasionați de patrimoniul muzical al Republicii Moldova.
Evenimentul științifico-cultural a fost transmis în direct de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.
Cristina BUMBU
