50 de ani de Oncologie academică: o istorie construită prin oameni, știință și devotament

Catedra de Oncologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” marchează 50 de ani de la fondare. Este o dată remarcabilă și semnificativă, dat fiind că incidența și morbiditatea prin bolile oncologice rămân la un nivel alarmant, reprezentând una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate publică la nivel mondial și național. Iar în cadrul acestui domeniu activează câteva sute de medici practicieni, medici rezidenți, cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, laboranți – toți acei care prin munca și cunoștințele lor cercetează și tratează pacienții oncologici și le oferă speranțe de viață.

Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și IMSP Institutul Oncologic organizează, la 22 octombrie 2026, Conferința științifico-practică jubiliară consacrată aniversării a 50 de ani de la fondarea Catedrei de oncologie. În preajma acestui eveniment i-am solicitat un interviu prof. univ. Mircea-Dumitru Sofroni, membru corespondent al AȘM, director al Institutului Oncologic pe parcurs de 13 ani (1996-2009), ultimii 10 ani a fost șef al Catedrei de oncologie a USMF „Nicolae Testemițanu”.

 

T.R.: Distinse domnule profesor, vă adresăm sincere felicitări cu prilejul semicentenarului Catedrei de Oncologie! Ați fost la începutul fondării ei, în anul 1976?

 

M.-D. Sofroni: Vă mulțumesc pentru felicitări! Aș dori să fac, mai întâi, o precizare istorică. Catedra de Oncologie a fost fondată în anul 1976 de către profesorul universitar Vasile Pavliuc, doctor habilitat în medicină, în timpul rectoratului academicianului Vasile Anestiadi.

Desigur, dezvoltarea oncologiei în Republica Moldova a început mult mai devreme. În anul 1950 a fost organizat Dispensarul Oncologic Republican, iar în 1960 a fost constituit Institutul Oncologic, care a devenit principala bază clinică și științifică pentru dezvoltarea specialității.

Fondarea Catedrei de Oncologie a reprezentat un pas firesc și necesar. Oncologia devenea o disciplină academică distinctă, iar pregătirea viitorilor medici necesita o abordare sistematică, bazată pe integrarea învățământului cu activitatea clinică și cercetarea științifică.

De-a lungul celor cinci decenii, catedra a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, fiind condusă de personalități remarcabile ale medicinei noastre: profesorii Vasile Pavliuc, Gheorghe Țîbîrnă, Ion Corcimaru și Ion Mereuță.

Un moment important l-a constituit anul 1994, când Catedra de Oncologie a fost comasată cu cea de Hematologie. Ulterior, în septembrie 2017, Catedra de Oncologie a redevenit o subdiviziune universitară distinctă, a cărei conducere am avut onoarea să o preiau.

Privind retrospectiv, pot spune că acești 50 de ani reprezintă mult mai mult decât istoria unei structuri universitare. Este istoria unei școli medicale, a unor generații de profesori și discipoli, a unor oameni care au contribuit la dezvoltarea oncologiei în Republica Moldova.

Personal, consider că cea mai valoroasă moștenire a unei catedre nu sunt doar realizările științifice sau instituționale, ci oamenii pe care i-a format și valorile pe care le transmite mai departe.

 

T.R.: Conferința științifico-practică jubiliară, ce ne puteți comunica referitor la ea?

 

M.-D. Sofroni: Conferința din 22 octombrie este un eveniment cu o semnificație deosebită pentru comunitatea noastră academică și medicală. Ne-am propus să reunim profesori universitari, academicieni, cercetători, medici oncologi, rezidenți și tineri specialiști pentru a marca împreună această aniversare. Vom evoca istoria catedrei, personalitățile care au stat la baza formării școlii oncologice și contribuțiile științifice și clinice realizate de-a lungul anilor.

Totodată, conferința va aborda și probleme actuale ale oncologiei moderne, de la perfecționarea diagnosticului și tratamentului chirurgical până la terapiile sistemice, abordarea multidisciplinară și perspectivele cercetării oncologice. Este important să subliniem că activitatea Catedrei a fost întotdeauna strâns legată de Institutul Oncologic. Această colaborare a permis ca experiența clinică să fie integrată în procesul educațional, iar rezultatele cercetării să contribuie la îmbunătățirea îngrijirii pacienților.

Ne dorim ca această conferință să fie nu doar un moment aniversar, ci și o oportunitate de consolidare a relațiilor profesionale și de dezvoltare a unor noi colaborări științifice, inclusiv internaționale. Și, bineînțeles, este un prilej de a ne exprima recunoștința față de profesorii și colegii care au contribuit la dezvoltarea Catedrei.

 

T.R.: Care este astăzi situația în domeniul oncologiei? Ce ne spun datele statistice? Care este incidența bolilor oncologice la bărbați și la femei și câți oameni pierdem anual?

 

M.-D. Sofroni: Din păcate, bolile oncologice continuă să reprezinte una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât și în Republica Moldova.

În fiecare an, în țara noastră sunt diagnosticate mii de cazuri noi de cancer, iar mortalitatea prin aceste afecțiuni rămâne ridicată.

La bărbați, printre cele mai frecvente localizări oncologice se numără cancerul pulmonar, colorectal și de prostată, iar la femei, cancerul mamar, colorectal și de col uterin reprezintă probleme importante de sănătate. Una dintre principalele dificultăți cu care ne confruntăm este diagnosticarea unui număr important de pacienți în stadii avansate ale bolii, când posibilitățile terapeutice sunt mai limitate, iar prognosticul este mai rezervat.

Cu toate acestea, oncologia a înregistrat progrese remarcabile. Astăzi avem posibilități diagnostice și terapeutice care, în urmă cu câteva decenii, păreau greu de imaginat. Mă refer la metodele imagistice moderne, diagnosticul molecular, chirurgia oncologică avansată, imunoterapie și terapiile țintite. Tot mai multe forme de cancer pot fi tratate eficient, iar în numeroase situații putem obține supraviețuiri îndelungate și o calitate bună a vieții.

Consider că prioritatea noastră trebuie să fie depistarea precoce, accesul echitabil la tratament și dezvoltarea unor servicii oncologice integrate. Dincolo de statistici, nu trebuie să uităm că fiecare caz reprezintă un om, o familie și o speranță.

 

T.R.: În societate se vorbește tot mai frecvent despre faptul că boala canceroasă „întinerește”. Studiile recente confirmă că anumite tipuri de cancer afectează tot mai multe persoane sub 50 de ani. Cum apreciați această situație în Republica Moldova?

 

M.-D. Sofroni: Este o problemă actuală, care preocupă comunitatea medicală internațională. Într-adevăr, studiile epidemiologice din ultimii ani semnalează o creștere a incidenței unor forme de cancer la persoanele tinere, în special a cancerului colorectal și a anumitor alte localizări.

Totuși, trebuie să fim atenți atunci când interpretăm aceste tendințe. Cancerul rămâne o boală a cărei frecvență crește odată cu vârsta, iar pentru a afirma că boala „întinerește” în Republica Moldova sunt necesare analize statistice naționale pe perioade mai lungi. În practica medicală întâlnim și pacienți tineri cu afecțiuni oncologice, iar asemenea cazuri au un impact deosebit, atât asupra familiei, cât și asupra societății.

Printre factorii care pot influența riscul de apariție a unor forme de cancer se numără predispoziția genetică, obezitatea, sedentarismul, alimentația nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool și anumite infecții oncogene.

Un aspect important îl constituie și educația medicală a populației. Tinerii nu trebuie să ignore simptomele persistente doar pentru că se consideră prea tineri pentru a dezvolta o boală oncologică. Mesajul nostru trebuie să fie unul echilibrat: fără alarmism, dar cu responsabilitate față de propria sănătate.

T.R.: Cum ne putem proteja de maladiile oncologice?

 

M.-D. Sofroni: În primul rând, trebuie să înțelegem că nu toate formele de cancer pot fi prevenite. Totuși, o parte importantă a riscului oncologic poate fi redusă prin adoptarea unui mod de viață sănătos și prin aplicarea măsurilor de prevenție. Renunțarea la fumat, evitarea consumului de alcool, alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale sănătoase sunt măsuri esențiale.

Un rol deosebit îl au vaccinarea împotriva virusului papiloma uman și a hepatitei B, precum și programele de screening oncologic. Aș evidenția importanța screeningului pentru cancerul de col uterin, a depistării precoce a cancerului mamar și a screeningului colorectal, în conformitate cu recomandările medicale.

Trebuie să schimbăm și mentalitatea potrivit căreia ne adresăm medicului doar atunci când apare durerea sau când boala devine evidentă. În oncologie, timpul are o valoare extraordinară. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât cresc șansele unui tratament eficient. Aș dori să transmit populației un mesaj simplu: să nu se teamă de investigațiile preventive și să nu amâne consultul medical atunci când apar simptome suspecte. Prevenția și diagnosticul precoce pot salva vieți.

 

T.R.: Domnule profesor, cum este să lucrezi o viață într-un mediu atât de complicat, alături de pacienți oncologici, unde există multă durere, tristețe și familii îngrijorate? Mai mult, soția dumneavoastră, doamna profesor Larisa Sofroni, este, de asemenea, un specialist consacrat în domeniul oncologiei mamare. Când încetează discuțiile despre profesie în familia dumneavoastră? Sau medicii își formează, cu timpul, o anumită imunitate emoțională?

 

M.-D. Sofroni: Oncologia este, fără îndoială, una dintre cele mai dificile specialități medicale, nu doar prin complexitatea diagnosticului și tratamentului, ci și prin încărcătura sa emoțională. În această profesie întâlnești zilnic oameni aflați în momente de mare vulnerabilitate, care își pun speranțele în cunoștințele, experiența și deciziile medicului. Nu cred că un medic oncolog poate deveni complet imun la suferința pacientului. Și nici nu ar fi bine să se întâmple acest lucru.

Cu timpul, înveți să îți controlezi emoțiile, să iei decizii dificile și să păstrezi echilibrul profesional. Dar empatia trebuie să rămână o componentă esențială a actului medical. Un pacient oncologic are nevoie nu doar de un tratament corect, ci și de încredere, comunicare și susținere morală.

În ceea ce privește familia, faptul că și soția mea, profesorul Larisa Sofroni, activează în domeniul oncologiei înseamnă că avem o înțelegere comună a responsabilităților acestei profesii.

Desigur, medicina face parte din viața noastră și uneori discuțiile profesionale continuă și acasă. Dar cred că este important să existe un echilibru între activitatea profesională și viața de familie. Profesia de medic oncolog te învață să apreciezi altfel timpul, sănătatea și relațiile dintre oameni.

După atâția ani de activitate, consider că una dintre cele mai mari satisfacții profesionale rămâne momentul în care vezi un pacient revenind la viața sa obișnuită, alături de familie, după un tratament dificil. Aceste momente îți oferă puterea să mergi mai departe.

 

T.R.: Aveți o comunicare la Conferința jubiliară? Care este subiectul și ce așteptări aveți de la acest for științific?

 

M.-D. Sofroni: Da, voi prezenta o comunicare intitulată „50 de ani de oncologie academică. Istoria Catedrei de Oncologie a USMF „Nicolae Testemițanu” (1976–2026)”. Este o prezentare care urmărește principalele etape ale dezvoltării Catedrei, de la fondarea sa în anul 1976 până în prezent, evidențiind contribuția personalităților care au construit și dezvoltat această școală medicală.

Vom vorbi despre începuturile învățământului oncologic, despre dezvoltarea cercetării științifice, despre integrarea activității universitare cu cea clinică și despre rolul Catedrei în formarea generațiilor de medici. Un loc aparte îl va ocupa colaborarea cu Institutul Oncologic, instituție care a constituit, de-a lungul deceniilor, principala bază clinică pentru pregătirea specialiștilor și dezvoltarea cercetării în domeniu.

Pentru mine, această comunicare are și o semnificație personală, deoarece o parte importantă a vieții mele profesionale este legată de Institutul Oncologic și de activitatea universitară. Îmi doresc ca această conferință să fie un moment de recunoștință față de generațiile care ne-au precedat, dar și un prilej de reflecție asupra viitorului. Oncologia modernă evoluează rapid. Avem nevoie de educație medicală bazată pe dovezi, cercetare competitivă, colaborări internaționale și de o pregătire continuă a tinerilor specialiști.

Cred că una dintre cele mai importante responsabilități ale noastre este să transmitem generațiilor viitoare nu doar cunoștințe profesionale, ci și respectul față de pacient, etica medicală și dorința permanentă de perfecționare. La 50 de ani de la fondare, Catedra de Oncologie reprezintă o continuitate între generații, între tradiție și modernitate, între știință și practica medicală.

Aș încheia cu un gând care exprimă, în opinia mea, semnificația acestei aniversări: „Nu moștenim doar o Catedră, ci și o responsabilitate: aceea de a păstra ceea ce au construit înaintașii noștri și de a transmite generațiilor viitoare o școală medicală mai puternică, mai modernă și mai aproape de nevoile pacientului.”

Cu acest prilej, adresez sincere felicitări tuturor celor care au contribuit, de-a lungul celor 50 de ani, la dezvoltarea Catedrei de Oncologie.

 

T.R.: Dle membru corespondent Mircea-Dumitru Sofroni, Vă aduc alese mulțumiri pentru interviul de astăzi și pentru oportunitatea de a discuta cu Dvs. Vă urez sănătate și multe izbânzi profesionale!

 

A dialogat: Tatiana ROTARU