Cooperarea academică: lecțiile de optimism din China

10 noiembrie – Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare 

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost instituită de UNESCO în anul 2001, fiind celebrată pentru prima dată la nivel mondial în 2002. În fiecare an, UNESCO propune o temă centrală menită să orienteze dezbaterile și evenimentele organizate în diferite țări ale lumii. Anul 2026 se desfășoară sub genericul „Știință globală pentru bunăstare globală” (Global Science for Global Wellbeing). Experiența internațională demonstrează că parteneriatele științifice transcontinentale și investițiile susținute în educație și cercetare stimulează inovarea, facilitează schimbul de cunoștințe și contribuie la progresul științific și tehnologic la scară globală. Recent, academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), a efectuat o vizită de lucru în China, țară pe care a vizitat-o și în anii precedenți. Interesul pentru transformările spectaculoase ale Chinei, devenită una dintre marile puteri științifice, tehnologice și economice ale lumii, este în continuă creștere. În preajma Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, i-am solicitat academicianului Ion Tighineanu un interviu despre experiența vizitelor sale în China, dinamica dezvoltării științifice și tehnologice a acestei țări, precum și despre perspectivele extinderii colaborării științifice dintre Republica Moldova și China.

– Domnule academician, ați revenit recent din China, unde ați participat la mai multe manifestări științifice internaționale. Cu ce impresii v-ați întors acasă?

– În primul rând, cu un puternic sentiment de optimism. De fiecare dată când vizitez China, mă impresionează dinamismul acestei țări, încrederea în capacitatea științei și a tehnologiei de a transforma societatea, precum și mobilizarea extraordinară a comunității academice. La Wuhan am participat la conferințe internaționale, am avut întrevederi cu cercetători și conducători de laboratoare, am discutat despre proiecte comune și am contribuit la dezvoltarea unor noi platforme de colaborare științifică. Pretutindeni am remarcat o atmosferă de muncă intensă, dublată de încredere în viitor.

Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit este faptul că acest optimism nu se limitează la declarații, ci se materializează în investiții substanțiale în cercetare, infrastructuri științifice de ultimă generație, proiecte ambițioase și, mai ales, în implicarea activă a cercetătorilor, inclusiv a tinerei generații.

Am revenit acasă cu o convingere și mai puternică: marile performanțe științifice nu sunt doar rezultatul talentului individual, ci și al capacității de a uni eforturile, de a cultiva încrederea reciprocă și de a crea un mediu în care creativitatea, inițiativa și spiritul de colaborare să poată înflori.

– Un moment important al vizitei a fost lansarea Laboratorului comun moldo-chinez la Universitatea Tehnologică din Wuhan. Ce semnificație are această realizare și ce oportunități deschide pentru Republica Moldova?

– Lansarea Laboratorului comun moldo-chinez, dedicat dezvoltării materialelor și tehnologiilor pentru reducerea emisiilor de carbon, reprezintă un pas important în consolidarea cooperării noastre științifice cu China. Această inițiativă este rezultatul unui dialog academic de durată, consolidat prin vizite reciproce, participări la conferințe internaționale, discuții științifice și identificarea unor obiective comune. Activitatea laboratorului va fi orientată spre dezvoltarea unor materiale și tehnologii inovatoare, reducerea amprentei de carbon, promovarea soluțiilor energetice durabile și explorarea unor noi direcții de cercetare interdisciplinară.

Pentru Republica Moldova, valoarea acestui parteneriat constă nu doar în posibilitatea de a beneficia de infrastructuri moderne de cercetare, ci și în oportunitatea de a participa direct la proiecte științifice de anvergură. Avem cercetători valoroși, idei originale și rezultate recunoscute pe plan internațional. Ceea ce ne lipsește adesea sunt resursele necesare pentru valorificarea deplină a acestui potențial. Colaborarea cu laboratoare de înaltă performanță ne permite să depășim unele dintre aceste limitări și să abordăm provocări științifice tot mai complexe. La fel de importantă este oportunitatea de a implica tineri cercetători și doctoranzi în proiecte comune, oferindu-le acces la expertiză internațională, tehnologii avansate și un mediu științific competitiv, care să le stimuleze creativitatea și dezvoltarea profesională.

Un parteneriat autentic înseamnă însă mult mai mult decât accesul la echipamente performante. El presupune schimb de idei și experiență, asumarea unor responsabilități comune, obținerea unor rezultate științifice de impact și promovarea acestora pe plan internațional. În acest fel, contribuim nu doar la consolidarea vizibilității și prestigiului cercetătorilor implicați, ci și la creșterea competitivității echipelor noastre în atragerea unor finanțări substanțiale prin programe și concursuri internaționale de cercetare.

– La Wuhan și Chișinău a fost organizată și o Școală multidisciplinară de toamnă moldo-chineză cu participarea unor savanți de prestigiu internațional și a tinerilor cercetători. Ce rol acordați acestor inițiative?

– Consider că formarea noilor generații de cercetători este una dintre cele mai importante responsabilități ale comunității academice. Școala multidisciplinară de toamnă moldo-chineză, desfășurată în perioada 13–15 octombrie 2026, a reunit profesori universitari, cercetători, masteranzi și doctoranzi, oferind un cadru propice dialogului și schimbului de idei asupra unor direcții de actualitate ale științei și tehnologiei.

Ne-am bucurat de participarea unor personalități științifice de prestigiu, printre care profesorul Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, care a susținut o prelegere captivantă despre inteligența artificială. Alături de cercetători din China și Republica Moldova, au susținut prelegeri și savanți de renume din Japonia, Coreea de Sud, Germania, Marea Britanie, Spania, Portugalia și alte țări. Un aspect deosebit de important al acestei Școli l-a constituit colaborarea cu peste zece laboratoare-cheie de stat din China, care a deschis noi perspective pentru inițierea unor proiecte comune și implicarea tinerilor cercetători în domenii interdisciplinare de frontieră.

Dar asemenea școli au și o semnificație mai profundă. Ele le oferă tinerilor posibilitatea de a descoperi că știința nu este doar o profesie, ci și o fascinantă aventură intelectuală. O întâlnire, un dialog direct cu un savant de prestigiu internațional poate aprinde scânteia curiozității, poate inspira o idee îndrăzneață și, uneori, poate influența decisiv parcursul profesional al unui tânăr cercetător. De aceea, investiția în asemenea inițiative reprezintă, în esență, o investiție în viitor.

– În cadrul manifestărilor științifice internaționale de la Wuhan ați prezentat și rezultatele cercetărilor în domeniul nanotehnologiilor și al materialelor avansate. Care sunt direcțiile cele mai promițătoare?

– Una dintre cele mai interesante direcții pe care le dezvoltăm în colaborare cu partenerii internaționali privește crearea unei noi clase de arhitecturi semiconductoare multifuncționale adaptive. Această direcție a fost inspirată, în mare măsură, de cercetările noastre asupra aerogalnitului, cunoscut în literatura științifică drept primul material artificial cu proprietăți duale hidrofile/hidrofobe – un material ultraușor, cu o structură tridimensională extrem de poroasă.

În ultimii ani, am descoperit că, prin autoasamblarea unor microstructuri semiconductoare în rețele, pot apărea proprietăți colective surprinzătoare, care nu sunt caracteristice elementelor izolate. Natura ne oferă exemple fascinante. De exemplu, furnicile de foc, interconectându-se, formează structuri plutitoare capabile să reziste inundațiilor. Celulele cardiace, prin interacțiuni electrice și mecanice, asigură contracția coordonată a inimii. Rețelele neuronale generează funcționalități complexe care depășesc posibilitățile unui neuron izolat.

Pornind de la asemenea principii, urmărim dezvoltarea unor arhitecturi semiconductoare în care topologia rețelei, interacțiunile electromecanice și compoziția materialului pot fi utilizate pentru controlul proprietăților funcționale.

Perspectiva este foarte atractivă pentru dezvoltarea materialelor inteligente, a sistemelor electronice flexibile și a unor dispozitive capabile să răspundă adaptiv la stimuli externi. Ideea fundamentală este simplă, dar profundă: interconectarea componentelor poate genera funcționalități noi, iar controlul acestor interacțiuni poate deschide noi orizonturi în știința materialelor.

– Ce ar putea învăța Republica Moldova din experiența Chinei în domeniul cercetării și inovării? Este posibilă valorificarea acestui model într-o țară cu resurse limitate?

– Desigur, nu putem reproduce mecanic experiența unei țări cu dimensiunile și resursele Chinei. Dar putem învăța câteva lecții esențiale. Prima ține de importanța unei viziuni strategice de lungă durată. Cercetarea științifică nu poate produce rezultate majore, dacă este susținută doar sporadic. Ea are nevoie de continuitate, predictibilitate și încredere.

A doua lecție privește consolidarea comunității academice. În China am întâlnit numeroase exemple de cooperare între universități, institute de cercetare și laboratoare performante. Această capacitate de mobilizare în jurul unor obiective comune constituie un factor important al progresului.

A treia lecție este orientarea spre tineri. O societate care dorește să aibă un viitor bazat pe cunoaștere trebuie să investească în educație, cercetare și în crearea unor oportunități reale pentru tinerii talentați.

Aceste principii sunt pe deplin aplicabile pentru Republica Moldova. Nu dispunem de resurse comparabile cu cele ale marilor puteri economice, dar avem un potențial intelectual valoros, o tradiție academică solidă și multiple oportunități de cooperare internațională. În același timp, consider că dezvoltarea relațiilor științifice cu China poate completa în mod firesc integrarea tot mai profundă a Republicii Moldova în Spațiul European de Cercetare. Știința autentică se dezvoltă prin deschidere, cooperare și circulația liberă a ideilor. Cu cât participăm mai activ la rețele internaționale de cercetare, cu atât cresc șansele noastre de a contribui la marile descoperiri ale viitorului.

– Dle academician, privind spre viitor, ce mesaj ați dori să transmiteți comunității științifice și, în special, tinerilor cercetători din Republica Moldova?

– În primul rând, i-aș îndemna să aibă încredere în propriul potențial și să nu renunțe la aspirații îndrăznețe. Trăim într-o epocă a transformărilor extraordinare. Inteligența artificială, materialele avansate, biotehnologiile și noile tehnologii energetice schimbă profund lumea în care trăim. Pentru tinerii cercetători se deschid oportunități care, în urmă cu doar câteva decenii, păreau de neimaginat. Dar aceste oportunități pot fi valorificate numai prin muncă susținută, curiozitate, perseverență și dorința permanentă de a învăța și de a explora necunoscutul.

Aș sublinia, de asemenea, necesitatea consolidării solidarității academice și a spiritului de colaborare. Cercetarea modernă devine tot mai interdisciplinară, iar marile provocări ale lumii contemporane nu mai pot fi soluționate din perspectiva unei singure discipline. Progresele majore se realizează tot mai frecvent la interferența dintre diferite domenii ale cunoașterii, acolo unde ideile și competențele se completează reciproc. Experiența recentă din China mi-a reconfirmat un adevăr fundamental: știința progresează atunci când talentul individual întâlnește un mediu favorabil, când ideile îndrăznețe sunt susținute prin cooperare și când societatea are încredere în puterea cunoașterii.

Sunt convins că Republica Moldova dispune de potențialul necesar pentru a-și afirma tot mai puternic prezența pe harta științifică a lumii. Pentru aceasta avem nevoie de viziune, perseverență, investiții susținute în educație și cercetare și, mai ales, de încredere în oamenii care generează cunoaștere și deschid noi orizonturi.

Și să nu uităm că știința are o misiune care depășește granițele laboratoarelor și ale universităților. Ea creează punți de comunicare între oameni și țări, cultivă respectul reciproc și contribuie la construirea unei lumi mai sigure și mai prospere. Într-o perioadă marcată de multiple tensiuni și incertitudini, cooperarea științifică internațională devine nu doar o necesitate pentru progres, ci și un instrument valoros al dialogului și al păcii.

Viitorul nu este doar ceva ce așteptăm. Este ceva ce construim prin educație, știință, creativitate și cooperare. Iar această construcție trebuie să devină o responsabilitate comună, asumată de întreaga societate.

– Vă mulțumesc, domnule academician Ion Tighineanu, pentru acest dialog captivant, pentru reflecțiile asupra transformărilor impresionante din China și pentru lecțiile de viziune, curaj și optimism privind viitorul cercetării și inovării.  Felicitări cu prilejul sărbătorii profesionale a cercetătorilor – Ziua Științei.

– Vă mulțumesc!

Interlocutor

Tatiana ROTARU

Publicat în Literatura și Arta Nr. 45 (4234) din 5 noiembrie 2026