Prof. Boris Boincean: „Sunt sigur că știința va fi solicitată tot mai mult în condițiile agravării crizelor energetice, ecologice și sociale”

28.10.2021
Unique visitors: 1186

(Interviu în exclusivitate)

Prof. Boris BOINCEAN: „Practica mondială dovedește că investițiile în știință sunt cele mai eficiente.

O dezvoltare durabilă nu poate fi asigurată fără suport științific.

Știința are nevoie de stabilitate”

În perioada 1-12 noiembrie 2021, la Glasgow, Regatul Unit, va avea loc reuniunea liderilor mondiali, cu ocazia Summit-ului privind schimbările climatice – COP26. Evenimentul de o importanță majoră, reunește liderii lumii pentru a se conveni asupra modalităților de intensificare a acțiunilor la nivel mondial în vederea soluționării crizei climatice, o problemă gravă cu care se confruntă actualmente civilizația. Conferința ONU, privind schimbările climatice urma să aibă loc în 2020, dar, din cauza pandemiei a fost transferată pentru anul curent, în speranța că pericolul va dispărea. Mai mulți savanți, deja mulți ani au atras atenția asupra faptului că mergem „cu pași grăbiți” și iresponsabil către o catastrofă umană.

Potrivit unor surse, încă în 1992, 1700 de savanți ai lumii, inclusiv, Laureații Premiului Nobel la acel timp s-au adresat către liderii lumii să întreprindă anumite măsuri pentru a preveni catastrofa ca urmare a încălzirii globale și altor fenomene meteorologice extreme. Un alt an, 2017, o altă adresare către liderii lumii a unui număr de 17 mii de cercetători. Se pare că reacția vocilor sonore ale oamenilor de știință, experților în politică climatică va fi împărtășită în cadrul COP26, forul internațional de anvergură folosind acest prilej major de a salva planeta de aceste efecte periculoase ale schimbărilor climatice, or, realizarea acestui demers presupune neapărat un efort internațional.

Schimbările climatice este provocarea majoră, cu care se confruntă umanitatea în secolul XXI, provocare ce nu mai ţine de viitorul îndepărtat, frecvenţa şi intensitatea calamităţilor naturale fiind deja tot mai resimţită. Toate ţările lumii sunt afectate de schimbările climatice, iar statele în curs de dezvoltare sau statele mici, cum e țara noastră, vor avea de suferit și mai mult.

Serviciul de Presă al AȘM a reușit să inițieze un dialog cu profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, profesor la Catedra de Științe ale Naturii și Agroecologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, proaspăt cavaler al „Ordinului Republicii”, unul din puținii oameni de știință ai domeniului de la noi, care, ani la rând, bate alarma asupra consecințelor grave cu caracter ireversibil, generate de schimbările climatice, dar și de nepăsarea și dorința noastră, a oamenilor, aproape nestăvilită, de a domina natura fără a înțelege și respecta legile fundamentale ale ecologiei, ale științelor agricole, domeniu căruia i-a dedicat întreaga carieră științifică.

Vom nota și faptul că pentru a semnala problemele grave din domeniu, profesorul Boris Boincean a folosit nu o dată tribuna Academiei de Științe a Moldovei, susținând o serie de lecții publice, inclusiv, la 12 mai 2020 (https://www.asm.md/diminuarea-impactului-negativ-al-pandemiei-covid-19-si-secetei-agricultura-o-lectie-publica-de), precum și  la 14 septembrie 2021 (https://www.asm.md/perspectivele-dezvoltarii-stiintei-agricole-pe-agenda-academiei-de-stiinte-moldovei), în cadrul cărora a vorbit despre cauzele care au condus la situația dramatică în agricultură la moment. Omul de știință a propus un set de măsuri de scurtă durată care trebuie de întreprins, pentru diminuarea consecințelor pandemiei și secetei, precum și măsuri de lungă durată ce țin de căile de intensificare a agriculturii pe viitor, or, în opinia Domniei sale, misiunea oamenilor de știință este de a uni specialiști din diferite domenii, de a-i oferi un caracter interdisciplinar, o abordare sistemică, efort ce ar permite în mare măsură soluționarea problemelor și provocărilor actuale, dar și celor de viitor.

O consemnare de Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

Domnule profesor Boris Boincean, așa cum spuneam și în introducerea la acest interviu exclusiv, Dumneavoastră sunteți unul din oamenii de știință care bateți alarma, semnalați problemele, strigați cu voce tare că suntem în pericol, că nepăsarea noastră ne va costa, sunteți omul căruia îi pasă, îi pasă de tot ce se întâmplă în domeniu. În contextul Conferinței din Glasgow, din 1-12 noiembrie curent, cu siguranță ați consultat agenda și obiectivele Summit-ului privind schimbările climatice COP26. Ne-am dori să împărtășiți din opiniile Dvs privind semnificația, oportunitatea acestei reuniuni internaționale majore.

-Semnificația acestui eveniment este de apreciat. Omenirea are la dispoziție o perioadă scurtă de timp pentru a se lămuri în situația creată de exploatare nemiloasă a naturii și pentru a întreprinde măsuri urgente de supraviețuire. Este ultima noastră șansă de a găsi soluții la provocările majore cu care se confruntă omenirea de ordin economic, ecologic și social în vederea asigurării dezvoltării durabile. Noi nu avem o altă alternativă decât să avem grijă de unica noastră Planetă Pământ, deoarece nu avem alta pe care ne putem refugia și îndestula cerințele noastre deseori exagerate.

Ce impact pot avea deciziile luate în cadrul forului pentru Republica Moldova, noi fiind o țară mică, puțin vizibili și cu priorități limitate pentru giganții lumii.

-Noi trebuie să conștientizăm că suntem cu toții într-o singură luntre, indiferent de dimensiunea și populația țării. Ecologia nu are hotare, iar de starea mediului ambiant depinde bunăstarea tuturor locuitorilor indiferent de originea lor. Măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice necesită a fi întreprinse în fiecare țară, indiferent de dimensiunea ei.

De-a lungul anilor, V-am văzut și Va-m perceput ca pe un „doctor” al solului. V-am admirat nu o dată cum țineți bucata de pământ în mâine, de parcă aveți o bucată de pâine, Dumneavoastră înțelegând, probabil, cel mai bine legătura directă între cele două valori. Îl țineți cu grijă, dar îl priviți și cu o anumită tristețe și poate durere pentru ce i se întâmplă, mai ales în ultimii ani. Dumneavoastră susțineți că Solul este veriga centrală în reducerea încălzirii globale. Dacă ați putea desfășura acest gând ca să înțelegem cu toții unde se greșește și de ce?

-Mă bucur că Dvs conștientizați și percepeți legătura strânsă dintre sol și pâine. Așa este. Doar un sol sănătos poate produce o cantitate suficientă de pâine și de o calitate bună. Din cauza pierderii puterii fertile a solului noi suntem martorii reducerii nivelelor de producție la majoritatea culturilor, în pofida respectării celor mai moderne tehnologii de cultivare a culturilor, care presupun, de asemenea, utilizarea celor mai performante soiuri și hibrizi de plante. Folosirea îngrășămintelor minerale, pesticidelor, irigării, lucrării solului ș.a., procedeele agrotehnice pot menține și chiar majora temporar producția culturilor, dar, de regulă, nu contribuie la menținerea fertilității solului. Cu regret, rolul solului ca organism viu a fost și este neglijat până în prezent. Orientarea majoră este spre producții înalte și profit. Fertilitatea solului este determinată de rezervele de materie organică a solului, care s-au redus cu 50-70% în perioada intensificării agriculturii, fără a ține cont de legitățile agronomice și ecologice de folosire a solului. Prin reîntoarcerea carbonului în sol (componentul de bază a materiei organice a solului), fapt posibil prin intermediul fotosintezei și folosirii surselor suplementare de carbon, are loc nu doar reducerea încălzirii globale provocate preponderent de dioxidul de carbon din atmosferă, dar și acumularea și folosirea mai rațională a precipitațiilor atmosferice, reducerea cheltuielilor legate de folosirea îngrășămintelor minerale și pesticidelor, reducerea consumului de combustibil la lucrarea solului etc. Regenerarea solului este calea sigură de asigurare a dezvoltării durabile, inclusiv ecologice a agriculturii. Există o legătură directă dintre sănătatea solului, sănătatea plantelor și sănătatea omului. Pandemia cu COVID-19 este un bun prilej pentru a conștientiza această legătură.

Conducerea AȘM nu o dată a remarcat că atunci când sunt elaborate propuneri relevante să fie remise, în numele comunității științifice, autorităților, ministerelor de resort, reprezentanților forurilor decizionale,  pentru ca acestea să servească drept suport științific la elaborarea noii strategii pentru agricultură și dezvoltare durabilă, documentelor de politici, demonstrând astfel că știința contribuie la realizarea programului de guvernare. Ce se întâmplă cu propunerile Dvs, cu măsurile pe care le înaintați, care e soarta lor? Ține cineva cont de ele sau completează în mod exemplar rafturile ministerelor?

-Este o întrebare relevantă, deoarece deseori soarta recomandărilor științifice este predeterminată de neglijența și indiferența celor care sunt responsabili de promovarea rezultatelor științifice în viață. Știința nu poate fi promovată doar de sus în jos, dar este o mișcare în ambele direcții. Noi avem posibilitate să comunicăm nemijlocit cu producătorii agricoli din diferite raioane la diferite întruniri, cea ce permite de a simți doleanțele fermierilor și a răspunde la ele. Această comunicare are loc nu doar la nivel național, dar și internațional în cadrul conferințelor și seminarelor cu participarea diferitor actori de pe diferite segmente ale lanțului trofic, inclusiv a fermierilor. Propunerile noastre sunt înaintate, de asemenea, către organele de resort care determină politica statului în domeniul agriculturii. Bariera de bază constă în necesitatea adoptării unor soluții sistemice, dar nu  doar a unor procedee simple. Vremea soluțiilor simple a trecut.

Ni se spune adesea că pentru a fi vizibili, trebuie să întreprindem eforturi mult mai mari decât țările dezvoltate, trebuie să fim mult mai activi și doar așa vom avea șansele să fim observați și să vină investitori în RM, să avem posibilități pentru o dezvoltare durabilă, sustenabilă. Avem o nouă conducere politică, avem potențial, dar nu avem bani, cronic. Avem șanse să salvăm măcar cât de puțin sectorul? Ce spune știința?

-Șanse întotdeauna sunt. Agricultura este o ramură specifică, care este destul de vulnerabilă la condițiile mediului ambiant, dar influențează, totodată, asupra mediului ambiant. Noi avem potențial științific, dar nu ne-am învățat sa-l evaluăm. Soiurile și hibrizii creați aici sunt cu mult mai adaptați la condițiile de sol și climă locală decât cele de  import. Produsele cu plus valoare pot fi obținute cu suport științific, dar știința nu poate exista fără susținere financiară din partea statului. Practica mondială, inclusiv din Republica Moldova, dovedește că investițiile în știință sunt cele mai eficiente. O dezvoltare durabilă nu poate fi asigurată fără suport științific. Știința are nevoie de stabilitate.

Știm că ați elaborat un plan de acțiuni pentru 5 ani. Ce include acest plan, cui a fost prezentat și ce urmează?

-Bănuiesc că aveți în vedere propunerea înaintată de către comunitatea științifică din Republica Moldova către Conferința COP26 din Glazgow, Marea Britanie, care începe la sfârșitul acestei săptămâni. Este vorba de niște măsuri sistemice de restructurare a agriculturii bazate pe schimbarea întregului sistem de agricultură, dar nu doar modernizarea tehnologiilor de creștere a culturilor sau a animalelor. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un nou model de intensificare a agriculturii, care reciclează mai eficient energia și nutrienții de origine locală, cu reducerea consumului de surse energetice neregenerabile și derivatelor lor (îngrășăminte minerale, în deosebi de azot, și pesticide).

Pandemia COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra tuturor domeniilor, nu doar al medicinii, cel agricol fiind unui din cele expuse. Ca și cum nu era de ajuns, la criza sanitară care s-a aprofundat alarmant, s-a „alăturat” criza din sectorul energetic, Republica Moldova instituind stare de urgență din cauza deficitului de gaze, de parcă am primi „drept bonus” la ofticarea de covid. În timp ce autoritățile încearcă să negocieze, oamenii sunt panicați, plus că întrăm, în perioada rece a anului. Convertirea biomasei în biogaz poate fi propusă ca o măsură de eficacitate în acest context grav? Or, chiar Dvs ați afirmat că biogazul ar putea completa rezervele naționale necesare de gaz? Avem șanse să transformăm această criză într-o oportunitate?

-Aveți perfectă dreptate. Orice criză necesită a fi examinată ca o oportunitate. Noul concept de intensificare a agriculturii presupune reducerea dependenței de sursele energetice neregenerabile de energie prin ecologizarea și biologizarea agriculturii. Această modalitate diferă esențial de modelul industrial de intensificare a agriculturii bazat pe folosirea predominantă a surselor energetice neregenerabile și derivatelor lor. Conceptul revoluției verzi” s-a epuizat, deoarece nu asigură o dezvoltare durabilă a agriculturii. Orice schimbare este dureroasă și presupune un anumit risc, dar noi nu avem alternativă. Trăim într-o lume cu resurse naturale, inclusiv energetice, limitate. Ele sunt scumpe la moment, dar vor fi și mai scumpe pe viitor. Agricultura poate și trebuie să devină un sector de producere a energiei.

Propunerea de folosire a biomasei de lucernă pentru producerea biogazului este foarte benefică pentru agricultori, deoarece permite concomitent de a fixa azotul biologic din atmosferă (ca alternativă pentru azotul din îngrășămintele minerale) și de a îmbogăți solul cu materie organică, de a reduce riscul eroziunii și secetelor, de a reduce cheltuielile legate de protecția plantelor contra bolilor, dăunătorilor și buruienilor”.

Dumneavoastră, împreună cu Institutul pe care îl conduceți, prezentați mereu concepte concrete de acțiuni, elaborați propuneri, recomandări pentru remedierea situației din domeniu, aveți scrise manuale, ghiduri, monografii, inclusiv în coautorat cu savanți de peste hotare. Și „Ordinul Republicii” a venit în acest an să confirme devotamentul Dumneavoastră de-a lungul anilor pentru științele agricole, știința solului, pentru protecția culturilor agricole, orientată spre dezvoltarea și creșterea sustenabilității. Cât de mult înseamnă asta?

-Pentru un lucrător științific cea mai mare distincție este aprecierea rezultatelor obținute de producătorii agricoli. Este plăcut când  aprecierea vine și din partea organelor statale. Consider că  această mențiune este pentru comunitatea științifică în întregime, în special, cea din domeniul științelor agricole. Sunt sigur că știința va fi solicitată tot mai mult în condițiile agravării crizelor energetice, ecologice și sociale din agricultură. Aici nu putem miza pe soluții simple. Criza sistemică din agricultură necesită abordări sistemice, multidisciplinare. Mizez foarte mult pe schimbarea atitudinii față de știința agricolă, inclusiv față de institutul nostru, care mult timp a rămas în afara atenției organelor statale. Suntem la momentul culminant. Știința încă poate fi salvată prin ameliorarea bazei tehnico-materiale și atragerea tinerilor talentați. Dacă pierdem această șansă acum, plata va fi pe potrivă.

Vă mulțumesc.

Categorie:

Înregistrări online