S-a stins maestrul Eugen Doga, acela care a iubit viața și care nu a cunoscut cuvântul moarte. De fapt, el nu a murit, ci a trecut în nemurire. Nu văd nimic neobișnuit în recunoașterea valorii sale de către oamenii de stat, în decorarea lui, în invitarea sa la concerte, în jurii, în laudele aduse lui de către anumiți oameni, interesați sau nu. Văd, însă, neobișnuitul în fiorul pe care-l crea muzica sa, în curgerea melodiei precum unda ușoară a apei de izvor, în calda-i privire de om generos, în mulțumirea sufletească pe care o aducea vorba sa molcomă. Ne-am obișnuit prea mult cu manelele, cu...