- Vizualizări: 165
Pe 31 iulie 2025 Secția de Științe ale Vieții a Academiei de Științe a Moldovei a organizat Masa rotundă cu genericul „Impactul invaziei lăcustelor asupra securității alimentare, stării ecosistemelor agricole și sănătății publice”. Evenimentul a avut loc în format mixt, cu participare fizică în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei și online, pe platforma ZOOM. În cadrul mesei rotunde, profesorul Leonid VOLOȘCIUC, doctor habilitat în științe biologice, consultant științific la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM, a prezentat o comunicare la subiectul abordat, iar ulterior au avut loc dezbateri constructive.
În deschiderea evenimentului, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU a salutat inițiativa de a pune în discuție problematica asociată impactului invaziei lăcustelor, menționând relevanța subiectului nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru țările din regiune. În acest sens, Președintele AȘM a apreciat participarea cercetătorilor din România.
„Tematica evenimentului de astăzi este foarte importantă. E o problemă acută pentru Republica Moldova. Vorbim, în acest context, despre o abordare multidisciplinară. La eveniment avem experți în domeniul agriculturii și securității alimentare, medicinei, mediului și nu doar. Astăzi se discută deja despre „o singură sănătate” și Academia de Științe susține acest concept”, a menționat acad. Ion TIGHINEANU.
Vicepreședintele AȘM, acad. Eva GUDUMAC, coordonator al Secției Științe ale Vieții, a evidențiat importanța evenimentului care a reunit colegi și discipoli ai profesorului Leonid VOLOȘCIUC.
„Abordăm o problemă importantă care ne vizează pe toți. Trebuie să analizăm, din punct de vedere al profilaxiei, ce se poate întâmpla pe viitor, ca urmare a migrării lăcustelor, deoarece noi cunoaștem că pot exista reacții alergice, care pot conduce la complicații. Mă bucur că elevii domnului L. VOLOȘCIUC îi sunt alături, apreciez faptul că în sală sunt și colegii dumnealui. Această susținere este importantă pentru a consolida efortul de a preveni efectele negative, în special, în agricultură”, a remarcat acad. Eva GUDUMAC.
În continuare, profesorul Leonid VOLOȘCIUC a trecut în revistă aspecte importante cu privire la impactul invaziei lăcustelor asupra securității alimentare, stării ecosistemelor agricole și sănătății publice.
„Chiar dacă există diferite viziuni privind fenomenul invaziei lăcustelor, pornind de la acele concepte care țin de factorii de mediu și factorii antropici, vreau să vă prezint această problemă ca pe o calamitate naturală, ca pe o nenorocire mare care lovește un grup foarte mare de persoane, o țară, un popor. Având o problemă, care este destul de gravă, eu am înaintat un scop pentru discuțiile noastre. Acesta se axează pe determinarea cauzelor fenomenelor legate de invazia lăcustelor. Atacurile lăcustelor, înregistrate global, pe parcursul multor secole, sunt devastatoare. Potrivit ONU, un roi care conține 40-80 de milioane de lăcuste poate utiliza, în calitate de alimente, un volum echivalent cu hrana necesară pentru întreținerea a 3 milioane de oameni într-o zi. Lăcustele au un areal foarte vast. Este foarte dificil de combătut lăcusta călătoare, atunci când se declanșează invaziile”, a menționat profesorul VOLOȘCIUC.
Domnia sa a relevat că a te lupta cu roiurile foarte mari de lăcuste este o problemă extraordinară, îndeosebi atunci când se declanșează invazia, subliniind că actualmente, cercetările prezintă doar unele căi de soluționare.
„În primul rând, e nevoie de monitorizare, inspectarea zonelor în care se înregistrează eclozarea în masă, controlul de primăvară cu analiza umidității și a temperaturii solului. Cât privește tratamentele chimice, pot spune că noi suntem cei care ne dorim să protejăm natura, dar în cazurile grave, fără utilizarea pesticidelor, a tratamentelor chimice, nu poți face nimic. Dezastrele naturale, îndeosebi invaziile de lăcuste, asemeni pandemiilor provocate de diferiți agenți patogeni, creează o stare de dezechilibru la nivel natural, economic și social. Lăcustele, ca entități biologice deosebite, interferează cu Homo sapiens nu numai după cerințele alimentare comune. Ele devin responsabile pentru apariția foametei în zonele unde se adună roiuri mari. Rezultatele înregistrate și înaintarea postulatelor privind necesitatea monitorizării acestei grupe de insecte dăunătoare demonstrează prezența problemelor dificile, precum și a căilor de constituire a sistemelor de protecție integrată a culturilor agricole, cu aplicarea metodelor contemporane de combatere. Trebuie să fim pregătiți pentru situații imprevizibile”, a punctat Leonid VOLOȘCIUC.
În continuare, dr. hab. Gheorghe PLĂCINTĂ, șef al Catedrei boli infecțioase, USMF „Nicolae Testemițanu”, a susținut o prezentare despre conceptul „One Health” (O singură sănătate).
„Sănătatea omului, sănătatea animalului, sănătatea mediului, sănătatea plantelor – toate reprezintă conceptul „One Health”. Ca specialist în patologia infecțioasă, sunt interesat în ce măsură aceste schimbări pot contribui la apariția noilor agenți patogeni emergenți și reemergenți. Această apariție a bolilor infecțioase reprezintă un proces complex determinat de mai mulți factori. Organismul nostru este acum afectat de unele bacterii, pentru care, din păcate, nu avem ac de cojoc. Se prăbușește încetul cu încetul acoperirea vaccinală, mai ales în zonele de război. Contextul actual din Ucraina, marcat de invazii de lăcuste, distrugeri ecologice, un colaps agricol și de conflictul armat, reprezintă acea „tempestă perfectă” epidemiologică care favorizează reemergența bolilor deja endemice, apariția bolilor legate de vectori și focare grave în taberele de refugiați și în regiunile greu accesibile. Este esențială o supraveghere integrată One Health, cu sprijin internațional și măsuri de control epidemiologic rapid”, a menționat prof. univ. Gheorghe PLĂCINTĂ.
Reprezentantul Ministerului Mediului Vasile BÂRSAN, consultant principal în Direcția politici în domeniul conservării naturii și biosecurității, a constatat că tema abordată în cadrul mesei rotunde se impune prin actualitatea și relevanța sa deosebită.
„Dacă anterior fenomenul invaziilor de lăcuste era perceput ca fiind specific altor regiuni ale globului, în prezent, acesta capătă contur tot mai clar și pe teritoriul Republicii Moldova. Cazurile înregistrate recent în localitatea Copceac din sudul țării, unde au fost constatate focare sporadice de lăcuste, care constituie o dovadă concretă că ne confruntăm cu o realitate obiectivă ce necesită o atenție sporită și o reacție instituțională promptă și coordonată. Acest exemplu subliniază atât caracterul emergent al riscului, cât și importanța consolidării capacității de răspuns la nivel național”, a declarat Vasile BÂRSAN.
Academicianul Ioan Jelev, Președinte interimar al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, a intervenit cu un mesaj online, salutând inițiativa de a dezbate o problemă atât de importantă. Domnia sa a apreciat prezența la eveniment a personalităților notorii din domeniul cercetării, astfel relevând nivelul înalt al discuțiilor la subiectul Mesei rotunde „Impactul invaziei lăcustelor asupra securității alimentare, stării ecosistemelor agricole și sănătății publice”.
În continuare, au urmat discuții constructive pe marginea subiectului. Membrul corespondent al AȘM Boris Boincean a menționat, în luarea sa de cuvânt, că „situația este una alarmantă, apariția lăcustei este o mărturie a deșertificării teritoriului. Aici sunt mai multe argumente, pe care noi nu o sigură dată le-am abordat. Printre ele se numără: compactarea solului, reducerea capacității de acumulare și aprovizionare cu apă a plantelor, creșterea vulnerabilității, pierderea biodiversității atât la suprafață, cât și în sol. Toate acestea sunt consecințele pierderii materiei organice a solului. Solul și-a pierdut capacitatea de a acorda servicii ecosistemice sociale. Aceasta se referă la calitatea apei, calitatea produselor alimentare”, a atenționat mem. cor. Boris BOINCEAN.
Viorel CHETRARI, șeful Secției Protecția plantelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a precizat că „pe teritoriul Republicii Moldova este prezentă lăcusta călătoare și lăcusta italiană. Acestea nu au apărut în focare o perioadă îndelungată, ultima dată a fost o invazie în 2009, în sudul Republicii Moldova, unde s-a identificat un focar care a fost distrus la timp. În perioada 2024-2025, au apărut unele focare. Primul a fost identificat în raionul Șoldănești, pe un teren de floarea soarelui cu o suprafață de 38 de hectare. Datorită specialiștilor, acesta a fost depistat în faza timpurie de dezvoltare, fiind tratat și nimicit, astfel încât nu a adus mari prejudicii. În ultimii doi ani – 2024 și 2025, apare un focar în raionul Comrat: în satele Copceac și Cazaclia. În anul 2024 focarul a fost depistat pe un areal de 120 de hectare. Era vorba de o pășune și un rezervor de acumulare de apă, care era acoperit cu stuf, o sursă foarte bună de hrană pentru lăcuste. Focarele au fost depistate și distruse. De ce focarele apar în jurul acestui lac de acumulare? Deoarece nu se permite efectuarea tratărilor chimice. În raionul Cantemir a fost creată comisia pentru situații excepționale. În alte raioane ale Republicii Moldova nu a fost depistată lăcusta, nici semne nu am avut. Totuși, potrivit ultimelor informații, în legătură cu apariția lăcustelor în unele regiuni din Ucraina, e posibil să aibă loc migrarea lăcustelor și acestea să apară în alte zone decât în cele depistate în ultimii ani.”, a precizat Viorel CHETRARI.
Șeful Direcției protecția și sănătatea plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare Ghenadie RUSU a continuat discuția, venind cu un mesaj clar despre pericolul pe care îl reprezintă lăcusta pentru domeniul agricol.
„Lăcusta reprezintă o potențială amenințare pentru sănătatea plantelor, în general pentru agricultură. Pe parcursul ultimilor ani, din cauza condițiilor meteorologice neobișnuite, a avut loc reproducerea și migrarea pe scară largă a dăunătorului. ANSA monitorizează atent, au loc supravegherea continuă, operațiuni de control, evaluări ale impactului și acțiuni de siguranță pentru a limita răspândirea dăunătorului. Vorbim despre soluții și tehnologii inovatoare, cum ar fi dronele, datele din teren, GPS, instrumentele digitale, care sunt utilizate pentru a monitoriza și înregistra prognoza și a raporta situația privind lăcustele”, a declarat Ghenadie RUSU, apreciind eforturile mediului academic și de cercetare de a evalua situația și a pune în discuție un subiect atât de important pentru societate.
Nadejda MOCREAC, conferențiar universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei, a intervenit online și a explicat că „roiurile de lăcuste vin din Delta Dunării și limanul Nistrului, se urcă în Republica Moldova prin canalele de irigare. La baza formării roiurilor de lăcuste migratoare stă, printre altele, insuficiența de umiditate, căldura și insuficiența de hrană. Deși ele sunt un pericol pentru agricultură, pentru securitatea alimentară, conf. univ. Nadejda Mocreac spune că nu ar trebui să uităm că „lăcustele, greierii și cosașii sunt o verigă foarte importantă în lanțul trofic, ele fiind hrană pentru păsări”.
La masa rotundă au participat membrii titulari, membrii corespondenți, membrii desemnați ai Secțiilor de științe ale AȘM, reprezentanți ai instituțiilor publice de resort, cadre didactice, tineri cercetători și cei interesați de domeniul protecției plantelor.
Evenimentul a fost transmis live-stream de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.
Cristina BUMBU