- Vizualizări: 25
În perioada 27 septembrie – 11 octombrie 2026, în Republica Moldova s-a desfășurat prima ediție a proiectului cultural „Zilele Liedului Basarabean. Muzica vocală ca expresie a identității culturale a Republicii Moldova”, o inițiativă dedicată valorificării și promovării patrimoniului muzical național. Proiectul a reunit compozitori, interpreți din Republica Moldova și România, precum și iubitori ai muzicii clasice, oferind publicului prilejul de a redescoperi creații reprezentative ale repertoriului vocal-cameral autohton și de a explora legătura profundă dintre muzică, poezie și identitatea culturală.
Organizat de Asociația Obștească „Ethos Cultural Moldova”, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, proiectul s-a desfășurat în parteneriat instituțional cu Academia de Științe a Moldovei (AȘM). Prin implicarea sa, AȘM a susținut un demers cultural menit să contribuie la conservarea și promovarea valorilor muzicale naționale, să consolideze dialogul dintre creația artistică și cercetare și să încurajeze readucerea în circuitul concertistic a unor lucrări reprezentative pentru muzica vocal-camerală din Republica Moldova.
Prima ediție a proiectului a inclus trei concerte cu acces gratuit, organizate în spații culturale distincte: la 27 septembrie, la Eco Resort Butuceni; la 4 octombrie, la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” din Cahul; și la 11 octombrie, la Sala cu Orgă din Chișinău.
Alegerea acestor locații a urmărit extinderea accesului publicului la muzica academică și promovarea patrimoniului muzical în contexte culturale diverse. Concertul de la Butuceni a evidențiat legătura dintre muzică, patrimoniu și turismul cultural, evenimentul de la Cahul a contribuit la promovarea creației muzicale naționale în regiuni, iar concertul final de la Chișinău a reunit momente artistice reprezentative ale proiectului.
Repertoriul concertelor a inclus lucrări semnate de compozitorii Gheorghe Mustea, Constantin Rusnac, Ghenadie Ciobanu, Vlad Burlea, Eugen Doga, Snejana Pîslari, Zlata Tkaci și Tudor Chiriac, ilustrând diversitatea și expresivitatea creației vocal-camerale autohtone. Prin îmbinarea muzicii cu poezia românească, programele artistice au pus în valoare relația dintre cuvânt, voce și pian, abordând teme precum memoria, identitatea culturală, dorul, iubirea și apartenența.
La realizarea programelor concertistice au contribuit soprana Maria Georgiana Dumitru, invitată de la București, mezzosoprana Marina Dobrescu, tenorul Nicolae Ilincăi, invitat de la Cluj-Napoca, baritonul Sergiu Garabajii și pianistul Vitali Gavrouc. Concertele au fost prezentate și moderate de Ionela Condrea, care a facilitat dialogul dintre artiști și public, oferind informații despre lucrările interpretate și personalitățile componistice incluse în repertoriu.
Un element distinctiv al proiectului l-a constituit participarea directă a compozitorilor, care au avut ocazia să dialogheze cu publicul și să prezinte particularitățile propriilor creații. Astfel, la concertul de la Butuceni au fost prezenți Vlad Burlea și Snejana Pîslari, la Cahul a participat profesorul Constantin Rusnac, iar la concertul de închidere, desfășurat la Sala cu Orgă din Chișinău, a fost prezent academicianul Gheorghe Mustea.
Intervențiile compozitorilor au conferit concertelor o importantă dimensiune educațională, oferind publicului posibilitatea de a cunoaște mai îndeaproape procesul de creație, semnificațiile lucrărilor interpretate și rolul muzicii și poeziei în păstrarea și transmiterea valorilor culturale.
Relevanța inițiativei a fost evidențiată și în cronicile și reflecțiile semnate de Vlad Burlea, Snejana Pîslari, Constantin Rusnac și academicianul Gheorghe Mustea. Autorii au subliniat necesitatea promovării sistematice a repertoriului vocal-cameral național, valoarea artistică și educațională a proiectului, precum și oportunitatea transformării acestuia într-o manifestare culturală de tradiție.
În cronica dedicată proiectului, academicianul Gheorghe Mustea a evidențiat importanța conservării, promovării și transmiterii patrimoniului vocal-cameral către noile generații, exprimându-și susținerea pentru dezvoltarea inițiativei într-o platformă culturală durabilă, capabilă să consolideze legăturile dintre compozitori, interpreți, cercetători și publicul larg.
Concertul de închidere, desfășurat la Sala cu Orgă din Chișinău, a reprezentat o sinteză artistică a primei ediții. Un moment deosebit de emoționant și cu o profundă încărcătură simbolică l-a constituit interpretarea lucrării „Cât trăim pe-acest pământ”, de Tudor Chiriac, pe versurile poetului Nicolae Dabija, în aranjament pentru pian și patru voci realizat de Vitalie Mosiiciuc. Alegerea acestei creații pentru finalul concertului a accentuat mesajul de continuitate culturală, memorie și atașament față de valorile naționale.
Potrivit organizatorilor, prima ediție a „Zilelor Liedului Basarabean” reprezintă punctul de plecare al unui demers cultural cu perspective promițătoare de dezvoltare. Printre obiectivele viitoare se numără extinderea repertoriului, recuperarea și promovarea unor lucrări mai puțin cunoscute, implicarea tinerilor interpreți, consolidarea componentei educaționale și de cercetare, precum și realizarea unor înregistrări profesionale și constituirea unei arhive digitale dedicate liedului basarabean.
Prin această inițiativă, organizatorii își propun să ofere creației vocal-camerale naționale o vizibilitate sporită, să stimuleze interesul publicului pentru valorile muzicale autentice și să contribuie la transmiterea acestui patrimoniu către generațiile viitoare.
La încheierea primei ediții, Asociația Obștească „Ethos Cultural Moldova” a adresat mulțumiri Academiei de Științe a Moldovei și conducerii instituției pentru deschiderea și sprijinul acordate în realizarea proiectului, subliniind importanța parteneriatelor instituționale în susținerea și promovarea valorilor culturale naționale.
Proiectul „Zilele Liedului Basarabean” a fost finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și organizat de Asociația Obștească „Ethos Cultural Moldova”, în parteneriat strategic cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și în parteneriat instituțional cu Academia de Științe a Moldovei.
Fotografii, materiale video, cronici ale compozitorilor, afișe și alte informații despre cele trei concerte sunt disponibile în dosarele Google Drive dedicate fiecărui eveniment.
Butuceni – 27 septembrie 2026: https://drive.google.com/drive/folders/1fz4Jc_e8uFcst7fCSO_BNuw5CS9qNcTo?usp=drive_link
Cahul – 4 octombrie 2026:
https://drive.google.com/drive/folders/1hoG4nHV36c_BfadjcYwgqQkVYIMszXPq?usp=drive_link
Chișinău, Sala cu Orgă – 11 octombrie 2026:
https://drive.google.com/drive/folders/1mvd0K0HEbb9gRILqrZW_bO9_LCLocrQ9?usp=drive_link
Cristina BUMBU
