12 IUNIE 2024 – ȘEDINȚA FESTIVĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 63-A DE LA FONDAREA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

14.06.2024
Vizitatori unici: 869

La 12 iunie 2024 a avut loc ședința festivă a Academiei de Științe a Moldovei consacrată aniversării a 63-a de la fondarea ei. De la începuturi Academia de Științe a Moldovei a constituit, în ansamblu, un important nucleu al intelectualității și al oamenilor de știință de la noi, un puternic for al recunoașterii meritelor și al performanțelor științifice, un esențial reper al cercetărilor fundamentale și aplicative, dar și un incontestabil valorizator al patrimoniului cultural.

În discursul său inaugural, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a precizat că în decursul istoriei Academiile au avut un rol crucial în promovarea gândirii critice, gândirii filosofice, cu un impact considerabil asupra dezvoltării educației, științei și culturii. Prima Academie fondată în anul 387 î. Hr. la Atena a intrat în istorie ca „Academia lui Platon”, după numele fondatorului, celebru filosof al Greciei antice. Primii academicieni sunt considerați discipolii lui Platon, cel mai renumit dintre ei fiind Aristotel.

Prima Academie în spațiul românesc a fost creată la 1 aprilie 1866 cu denumirea „Societatea Literară Română”, redenumită în 1867 „Societatea Academică Română”, care în 1879 a fost modificată, printr-o lege specială, în Academia Română. La fondarea Academiei Române au pus umărul și basarabeni notorii ca Alexandru Hâjdău, Costache Stamati și Ioan Străjescu. De-a lungul anilor, mai mulți oameni de știință și de cultură basarabeni au fost aleși în calitate de membri de onoare ai Academiei Române.

 În Basarabia, anumite cercetări în diferite domenii au fost realizate cu mult înainte de instituționalizarea, în 1946, a științei academice, a remarcat președintele AȘM. Unele societăți și asociații au avut, în mod direct sau tangențial, atribuții speciale în evoluția științei autohtone, precum ar fi Muzeul Antichităţii Pontului Scitic (1880), Societatea Arheologică Istorico-Bisericească din Basarabia (1904), Observatorul Astronomic din Dubăsarii Vechi (cunoscut din anul 1908) ș.a.

Astăzi Academia de Științe a Moldovei, în noua sa formulă, a consemnat președintele Ion Tighineanu, reprezintă o instituție publică de importanță națională care reunește personalități cu realizări remarcabile în domeniile cercetării, inovării și culturii: membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare, precum și cercetători, aleși în calitate de membri ai Secțiilor de Științe ale Academiei. Fiind consilier strategic al Guvernului în domeniile științei și inovării, Academia elaborează și prezintă anual Raportul asupra stării științei în Republica Moldova. La Academie au fost create șapte platforme de comunicare ce promovează activ dialogul științific în cadrul comunității academice, precum și între cercetători și societate, completate de șapte comisii de specialitate, formate din experți notorii din țară și din străinătate.

Integrarea în spațiul european de cercetare, a notat savantul,  este cauza nobilă a Academiei care are un potențial important în promovarea imaginii țării pe plan european și internațional. Academia de Științe reprezintă Republica Moldova în principalele forumuri academice europene și internaționale: Consiliul Științific Internațional, Parteneriatul InterAcademic, Academia Europeană, ALLEA etc. Vom menționa, de asemenea, acordurile de parteneriat semnate de AȘM cu mai multe academii naționale, astăzi fiind onorați să semnăm Acordul de parteneriat cu Academia de Științe a Lituaniei.

Cu un mesaj de felicitare a venit (online) către comunitatea științifică din Republica Moldova acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. „Distinși colegi, academicieni, profesori, cercetători, tineri, studenți. Sunt onorat să pot adresa cu ocazia zilei Academiei, la cea de a 63-a aniversare de la fondarea ei, cel mai bun și mai frumos mesaj din partea colegilor din Academia Română. Împreună cu dl președinte, academician Ion Tighineanu am reușit o apropiere fără precedent dintre cele două academii și nădăjduim, ca în viitor, să fim împreună, căci unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește. Ne-a spus în secolul al XIX-lea Vasile Alecsandri. Să mergem mai departe cu acest îndemn, cu vorbele frumoase ale lui Kogălniceanu de la 1843, când a deschis cursul de istorie națională la Academia Mihăileană din Iași. Și când a zis el că consideră Patrie toată acea întindere de loc pe care se vorbește românește. Haideți să urmăm îndemnul acestui om cu familia născută pe Cogâlnic și să mergem în continuare cu unirea noastră, demonstrând Europei că suntem un popor vrednic, să elaborăm opere științifice remarcabile, creații artistice frumoase și să ducem mai departe mesajul, pe care altă dată Platon și Aristotel ni le-au lăsat pentru Europa aceasta - performantă și bună, ai cărui membri suntem și vrem să fim. La mulți ani Academiei de Științe a Moldovei!”

O caldă și sinceră felicitare (video înregistrare) a sosit de peste ocean în adresa comunității academice de la Chișinău de la prof. Randy Schekman, celebru savant de la Universitatea California/Berkeley, Departamentul de Biologie Moleculară și Celulară, SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (a. 2013), membru de onoare al AȘM (a. 2021). „Am fericita ocazie să vă felicit cu prilejul aniversării a 63-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și să-mi imaginez că și eu mă aflu în minunata Sală Azurie din clădirea academică, unde am ținut, acum un an, o prelegere publică la invitația profesorului Ion Tighineanu. Îi mulțumesc și pe  această cale pentru acea călătorie interesantă și emoționantă, organizată de dumnealui. În cadrul acestei vizite în R. Moldova, am avut o excursie specială în orașul Lipcani, unde s-au născut străbunicii mei pe linie maternă și care sunt înhumați în cimitirul evreiesc de la periferia localității. Aici am fost invitat la  Colegiul Gheorghe Asachi”, unde am asistat la un spectacol artistic minunat, cu cântece, dansuri și discursuri, organizat de gazdele ospitaliere ale acestei instituții de învățământ. Recent, am aflat cu tristețe că, în rezultatul reformei, Colegiul Gheorghe Asachi” din Lipcani este transferat prin absorbție la o instituție similară de profil din Bălți. E mare păcat: Colegiul din Lipcani are o istorie de 60 de ani și nu fiecare tânăr va avea posibilitate să călătorească la Bălți, la o distanță de peste 100 km. Această schimbare necesită pentru tineri surse suplimentare de bani la transport și chirie.

În Lipcani și la Chișinău mi-am făcut și noi prieteni. Aștept cu nerăbdare când mă voi revedea cu prietenii din Republica Moldova.”  

De Ziua Academiei, a fost prezent la Adunarea festivă a AȘM Vladimir BoleaMinistrul Agriculturii și Industriei Alimentare. Abordând problemele existente din domeniu, oficialul a evidențiat: „În prezent, noi vizităm țările din Uniunea Europeană pentru a acumula experiență și cunoștințe. Am întârziat puțin la acest capitol. Eu numesc acest proces de scurtcircuitare, pentru că noi nu avem timp pentru a descoperi lucrurile, deja descoperite și bine implementate în statele UE. În context, voi afirma că peste tot unde este dezvoltare, se observă și prezența științei. Fără știință și fără carte nu se întâmplă absolut nimic nici într-o țară de pe glob. Știință merge mână-n mână, pas în pas, cu dezvoltarea, fără ea nu poate exista domeniul de aplicare. Din acest considerent noi, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, am decis că institutele de cercetare din domeniile horticulturii,  viticulturii, zootehniei, pe care le avem în administrare, să fie toate reformate, dezvoltate, consolidate, inclusiv financiar, ca prin intermediul laboratoarelor și potențialului științific existent să ajutăm agricultorii din țară. Agricultura s-a plafonat la noi din motivul că ea nu a avut acces prin sistemul de consultări la știință. Foarte multă muncă se face în Republica Moldova. Chiar dacă agricultorii noștri au potențial mare și aplică tehnologii de ultima generație; chiar dacă agricultura corespunde tuturor cerințelor de tehnologizare, ei, agricultorii noștri, fără agronomi, fără medici veterinari, fără oameni de știință care să vină și să răspundă în timp real la o problemă depistată, nu vor obține rezultatele scontate și de perspectivă.”

Totodată, ministrul Bolea s-a referit la schimbările climatice care sunt resimțite cu fiece an tot mai mult și în Republica Moldova prin ploi abundente și grindină ce lovesc practic toate raioanele noastre. Una dintre modalitățile de luptă eficientă cu schimbările climatice sunt soirile aclimatizate, care corespund nivelului de precipitații căzute, condițiilor meteorologice din țară. Toate aceste lucruri noi pot fi realizate doar împreună cu institutele de cercetare din domeniul agriculturii. Conform celor relatate de raportor, se preconizează în anul curent, în baza acestora, crearea  Institutului Național de Științe Aplicate în Agricultură și Medicină Veterinară, pentru care au fost identificate două clădiri și resursele financiare pentru a dota laboratoarele cu echipamentele necesare și consumabile. Totodată, a amintit ministrul, a fost deja creat Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, în baza Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția și a Institutului de Fitotehnie ”Porumbeni, pentru a fortifica o industrie în baza hibrizilor produși de oamenii de știință din țară. Este cunoscut că hibrizii moldovenești au un potențial foarte mare și sunt rezistenți la secetă. Anul trecut au fost exportate 50 mii tone de material semincer – porumb în România, pentru județele cu o umiditate scăzută, unde soiurile noastre se pretează foarte bine. Vladimir Bolea și-a exprimat ferma convingere că trebuie să restabilim știința pe dimensiunea agricolă în Republica Moldova. În anul 2025 institutele din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare își vor arăta potențialul științific în raport cu necesitățile și problemele sectorului real al agriculturii din țară.

La ceremonie a fost semnat Acordul de colaborare între Academia de Științe a  Moldovei şi Academia de Științe a Lituaniei, care va promova și facilita cooperarea dintre ambele state, încurajând cercetătorii să participe la proiecte comune de cercetare ce urmează să fie realizate în baza unor înțelegeri specifice între institutele de cercetare și alte unități științifice; participarea comună la proiecte internaționale și Programul Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare „Orizont Europa”, alte forme de cooperare științifică și de inovare care pot fi convenite de comun acord. Acordul de colaborare a fost semnat de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și acad. Juras Banys, președintele Academiei de Științe a Lituaniei. La eveniment a participat, de asemenea, acad. Zenonas Dabkevičius, vicepreședinte al Academiei de Științe din Lituania.

Mesaje de felicitare cu prilejul aniversării a 63-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a semnării Acordului de colaborare între Academia de Științe a  Moldovei şi Academia de Științe a Lituaniei au rostit E.S. Tadas Valionis, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Lituaniei în Republica Moldova, dl Andrei Popa, director adjunct Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Un mesaj de felicitare a fost dat citirii din partea m.c. Valeriu Matei, directorul general al Editurii Academiei Române. 

Conform programului ședinței festive aniversare a AȘM, i-a fost oferit cuvântul președintelui Academiei de Științe a Lituaniei, acad. Juras Banys. Savantul a prezentat instituția academică lituaniană, structura și specificul ei, s-a referit la activitatea de cercetare, integrarea tinerilor în știință, colaborarea internațională și alte aspecte ale activității Academiei din această țară baltică. La final, acad. Juras Banys și-a exprimat speranța că Academia de Științe a Moldovei va prospera, va deveni mai puternică. Este vitală existența Academiei, deoarece ea reunește cei mai buni oameni de știință și cercetători care contribuie la prosperarea țării.

În cadrul evenimentului au fost înmânate distincții academice unor savanți cu prilejul aniversărilor, precum și unor susținători ai științei și Academiei de Științe a Moldovei.

La ședința aniversară a participat, de asemenea, dl Robert Williams, redactor-șef al Agenția de presă News247WP din Marea Britanie, care a transmis în direct cele mai interesante secvențe de la eveniment. La rândul său, oaspetele a înmânat din partea Agenției câteva diplome celor prezenți pentru promovarea științei în societate.

Merită a fi evidențiată și Expoziția de fotografie, artă și realizări ale cercetătorilor deschisă în cadrul evenimentului, organizată de secretarul general al AȘM, dr. hab. Liliana Condraticova.

Un respiro muzical a întregit sărbătoarea prezentat de violonistul Marin Bunea și acordeonistul Mihai Sorocan – artiști emeriți.

De Ziua Academiei, avem o ocazie specială de a ne exprima toată considerația față de oamenii de știință – de la simplu cercetător până la academician, urându-le excelență în activitatea de cercetare, numeroase performanțe, succese, competitivitate, recunoaștere în plan național și internațional. Dorim cu toată sinceritatea ca membrii comunității academice din țara noastră să fie în continuare generatori de cunoștințe apreciate la nivel internațional, promotori ai progresului şi valorilor spre binele societății.

 

Tatiana ROTARU

 

 

 

 

 

Categorie:

Înregistrări online