Acad. I. A. POP „E o sărbătoare a spiritului să aniversăm acești ani trecuți de la înființarea Academiei Moldovei”

08.06.2021
Vizitatori unici: 407

Ambasadorul Germaniei în RM, Angela Ganninger: „Aansamblul enorm de excelență științifică

mondială care s-a reunit în această săptămână demonstrează în mod impresionant consolidare

și recunoașterea Academiei de Științe a Moldovei de comunitatea științifică internațională”

Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat, în cea de-a doua zi a „Săptămânii Științei”, Conferința științifică comună „Cercetări științifice în contextul provocărilor Secolului XXI”.

Evenimentul a fost deschis cu mesaje de salut ale președinților celor două academii - Academia de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu și Academia Română, acad. Ioan Aurel Pop, ambasadorului României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță și ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, E.S. Angela Ganninger. Lucrările conferinței au fost moderate de acad. Ion Tighineanu, acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, și m.c. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM.

În cuvântul său inaugural, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a menționat că anul 2021 are o deosebită semnificație pentru Academia de Științe a Moldovei, care celebrează 60 de ani de la fondare (1961) și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic (1946). Președintele AȘM a menționat succint evenimentele preconizate pentru „Săptămâna Științei”, făcând retrospectiva zilei de lansare a acesteia, 7 iunie, remarcând cu titlu special, mesajele de felicitare adresate comunității științifice de către conducerea țării, Președintele Maia Sandu și prim-ministrul Aureliu Ciocoi. Președintele Tighineanu a anunțat agenda pentru cea de-a doua zi din „Săptămâna Științei”, dorind succes lucrărilor conferinței și autorilor prelegerilor care vor face conținutul agendei din 8 iunie.

 „E o sărbătoare a spiritului să aniversăm acești ani trecuți de la înființarea Academiei Moldovei. De fapt, cele două academii – Academia Română și Academia Moldovei sunt demult înfrățite. Încă din anul 1990, adică de acum 31 de ani, Prezidiul Academiei Române a aprobat Convenția de colaborare între Academia Română și Academia Moldovei. De atunci, în toți acești ani colaborarea a fost excepțională”, a remarcat președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, specificând că membrii Academiei Române, în mare parte, sunt și membri ai Academiei Moldovei, iar membrii Academiei Moldovei sunt membri ai AR și acest lucru s-a văzut încă de la început.

Acad. Pop a menționat că Academia Română a sărbătorit în acest an 155 de ani de la înființare, reamintind că trei dintre membrii de atunci ai Academiei Române, înființate la București, în 1866, erau din Basarabia. „Prin urmare, soarta academiilor noastre este o soartă înfrățită și mergem mână în mână. Îngăduiți-mi să-l salut în chip special pe prof. Stefan Hell, care este și membru de onoare al AR și DHC al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și să-i mulțumesc pentru această participare și să-i doresc tot binele din lume”, a declarat președintele Academiei Române, dorind succes deplin lucrărilor conferinței.  

 „De fiecare dată particip cu emoții, la orice activitate care presupune interacțiune cu cele mai strălucite minți din România, din Republica Moldova sau din orice colț al lumii. Totodată, este o onoare și o plăcere să particip la acest important eveniment dedicat aniversării a 60 de ani de la fondarea AȘM și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic”, a menționat în discursul său inaugural E.S. Daniel Ioniță, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova, adresând tuturor felicitări cu prilejul acestor aniversări frumoase. Diplomatul a subliniat că este semnificativ și faptul că acest eveniment aniversar are loc în anul în care vom marca 30 de ani de la independența Republicii Moldova și a 30 de ani de relații diplomatice dintre România și Republica Moldova, iar titlul conferinței de astăzi „Cercetări științifice în contextul provocărilor Secolului XXI” este deosebit de important. „Omenirea secolului nostru se confruntă cu o multitudine de provocări din diverse sfere, politic, economic, mediu înconjurător, sănătate etc. Nu cred că este măcar un singur domeniu al vieții în care să nu fim puși în situația să răspundem la riscuri, să răspundem la provocări, dar și să beneficiem de multitudinea de oportunități pe care lumea de astăzi ne oferă. Un exemplu de mare actualitate este această provocare teribilă din domeniul sănătății, pandemia de COVID-19, care ne-a dezvăluit încă o dată limitele umane, firești în fața unui virus al cărui proveniență și schemele de eficiență în tratament nu au putut fi stabilite cu precizie de oamenii de știință din întreaga lume. Doar datorită științei, prin vaccin vom depăși în curând această situație, sunt convins”, a punctat ambasadorul român, accentuând totodată că această provocare ne-a arătat tuturor cât de importante sunt trăsăturile definitorii ale ființei umane în fața unui pericol planetar, trăsături cum sunt cele de solidaritate, bunătate, sprijin voluntar, sinceritate. În acest context, diplomatul a ținut să remarce sprijinul substanțial, necondiționat, pe care România l-a acordat și îl va acorda în continuare tuturor cetățenilor Republicii Moldova în combaterea pandemiei de coronavirus, indiferent de cum se identifică acești cetățeni din punct de vedere a limbii vorbite, apartenenței politice sau locul teritorial. „Speranțele noastre sunt legate de sprijinul pe care nu vom conteni să-l acordăm Republicii Moldova pentru integrarea în spațiul de valori al UE. Acesta credem că este orizontul de așteptare atât al comunității oamenilor de știință din Republica Moldova, cât și al cetățenilor simpli care își doresc o viață mai bună, mai stabilă și mai prosperă, într-o țară în care legea este respectată, iar toate vocile societății sunt ascultate”, a rezumat Excelența Sa.

E.S. Dna Angela Ganninger, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Federale Germania în Republica Moldova a mulțumit pentru invitația la eveniment și pentru oportunitatea de a felicita comunitatea științifică din Republica Moldova cu prilejul aniversărilor, specificând că  fiecare prilej individual este un motiv de sărbătoare, iar ansamblul enorm de excelență științifică mondială care s-a reunit în această săptămână demonstrează în mod impresionant consolidare și recunoașterea Academiei de Științe a Moldovei de comunitatea științifică internațională. „Pandemia ne-a demonstrat din nou importanța supremă a cercetării fundamentale și a colaborării internaționale în domeniul științei. Mai multe vaccinuri și eventuale vaccinuri au fost dezvoltate în Germania. Acestea pot fi considerate un succes al eforturilor intensificate din ultimii ani pentru a promova internaționalizarea universităților și instituțiilor de cercetare germane. Schimbul dintre Germania și Republica Moldova a funcționat chiar și în perioada pandemiei, oferind consultanță reprezentanților instituțiilor de sănătate din Moldova referitor la combaterea pandemiei. Acestea s-au însumat unei tradiții lungi de cooperare științifică germano-moldovenească”, a remarcat diplomatul german, estimând numărul de absolvenți din RM care au participat la programe de schimb, de formare profesională din Germania, aproximativ 1030 de persoane. Ambasadorul a dorit tuturor o evoluție de succes a evenimentelor, un schimb de experiență stimulativ și multe cunoștințe noi.

Agenda conferinței a continuat cu prelegerea publică, susținută de Prof. Stefan Hell, Laureat al Premiului Nobel în Chimie, intitulată „Microscopia optică: Revoluție în rezoluție” / „Optical microscopy: Revolution in resolution”.

Acad. Bogdan Simionescu, vicepreședintele Academiei Române, membru de onoare al AȘM, a prezentat comunicarea „Basarabia și Academia Română”. Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă a comunicării, acad. Simionescu a exprimat plăcerea de a participa la aniversarea Academiei de Științe a Moldovei, subliniind faptul că în 1990 tatăl său, acad. Cristofor Simionescu, care era președintele Filialei Iași a Academiei Române, a venit la Chișinău și a semnat primul Acord de colaborare post-decembrist între cele două academii. Și-a ales acest subiect, pentru că în opinia Domniei Sale trebuie să se știe ce s-a întâmplat în trecut pentru a ști ce va fi în viitor.

Vorbind despre Societatea Academică Română / Academia Română – simbol al unității tuturor românilor, savantul a început cu două citate, pe care le consideră relevante pentru subiectul expus. Academicianul român, chimist, medic Constantin I. Istrati spunea că: „Academia este mărețul arbore al culturii și sintezei etnice a neamului nostru” (Analele Academiei Române), în timp ce Bogdan Petriceicu Hașdeu, scriitor, lingvist, istoric și om politic spunea că: „În Academia Română când cineva zice român șterge și Dunărea și Carpații”.

În continuare, acad. Bogdan Simionescu a vorbit despre anul fondării Academiei Române, 1866, 13 aprilie, sau a Societății Literare Române, cum se numea atunci. Imediat în anul următor, 1867, se numea Societatea Academică Română, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”. Au fost 21 de membri fondatori, personalități culturale, științifice și politice din Moldova, Muntenia, dar și din toate teritoriile românești aflate sub ocupație străină – Imperiul Habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureș, Bucovina), Imperiul Țarist (Basarabia) și Imperiul Otoman (Aromânii din Peninsula Balcanică). Cei 21 de fondatori au gândit ceea ce Academia ar însemna. Printre ei au fost trei reprezentanți ai Basarabiei: scriitorul, profesorul și omul de vastă cultură Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), căruia guvernatorul provinciei nu i-a permis niciodată să meargă la București pentru a lua parte la lucrările instituției academice; Ioan Străjescu, fost husar, care și-a donat întreaga avere statului român; Scriitorul și traducătorul Constantin Stamate, înlocuit la scurt timp, de Ștefan Gonata.

„Ei au fost reprezentanții Basarabiei din acel grup de 21 de oameni care au fondat Academia Română și care au gândit ca un tot întreg la apropierea acelei zile”, a spus acad. Simionescu, după care a prezentat în ordine cronologică ceilalți membri ai Academiei Române, reprezentanți ai Basarabiei, subliniind rolul important pe care l-au avut la formarea și organizarea Academiei Române și cum au evoluat lucrurile în decursul istoriei, mai exact a celor 155 de ani pe care tocmai i-a marcat Academia Română.

O comunicare emoționantă, consistentă și revelatorie, așa au apreciat academicienii de la Chișinău prezentarea acad. Bogdan Simionescu. „A fost o bucurie a descoperirii unei activități și a unei participări basarabene deosebite în activitatea Academiei Române”, a spus acad. Mihai Cimpoi.

Acad. Mihai Cimpoi a prezentat în continuare comunicarea „Mihai Eminescu și lumea noastră postmodernă”. Pornind de la Eminescu, acad. Cimpoi și-a propus să demonstreze ce se întâmplă azi cu valorile, cu lumea valorilor care s-a vrut în epoca modernă și în perioada post-modernă un domeniu autonom.

Comunicările dr. Marian Lupașcu „Patrimoniul imaterial, vector al identității culturale” și dr. hab. Gheorghe Cojocaru „Institutul de Istorie: realizări și perspective” au încheiat prima jumătate a zilei, cea de-a doua parte fiind dedicată Simpozionului Internațional „Studiul artelor în context european”.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: