Acad. Ion TIGHINEANU: „Doar prin abordări interdisciplinare pot fi identificate soluții la provocările timpurilor noastre legate de schimbările climatice, asigurarea securității alimentare, protecția sănătății populației”

21.11.2022
Vizitatori unici: 428

Acad. Ion TIGHINEANU: „Trebuie să conștientizăm că în conjunctura actuală creată în domeniul cercetării științifice din Republica Moldova, AȘM își păstrează rolul de promotor principal al științelor fundamentale, fapt demonstrat consecvent, în concordanță cu activitățile Consiliului Științific Internațional din care face parte, academiilor europene și altor academii naționale”

 

Acad. Ion TIGHINEANU: „Anume Academia de Științe a Moldovei reprezintă Republica Moldova la evenimentele consacrate Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă”

 

Acad. Ion TIGHINEANU: „În contextul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă cred că am avut o activitate prodigioasă cu rezonanță nu doar la nivel național, dar și internațional”

 

 

S-au finalizat manifestările legate de sărbătorirea Zilei Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare, pe care comunitatea științifică din toată lumea o marchează la 10 noiembrie, începând cu anul 2002, sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). În Republica Moldova, Ziua Științei este sărbătorită începând din 2010, deci, suntem la cea de-a 12-a ediție. Scopul acestei zile, după cum s-a statuat în cadrul celei de-a 31-a Sesiuni a Conferinței generale UNESCO, este angajamentul fiecărei țări de a promova știința în sprijinul păcii și dezvoltării, necesitatea responsabilizării și folosirii rezultatelor cercetărilor doar în beneficiul societății, a dezvoltării sustenabile, a păcii.

Anul acesta, când ne-am trezit cu un război la hotar, s-a simțit ca niciodată nevoia de a regândi conceptul privind angajamentul țărilor, dar și al Republicii Moldove, bineînțeles, în promovarea științei anume în sprijinul păcii și al dezvoltării și a reitera rolul acesteia în contextul menționat.

În discursul său inaugural la ședința festivă a AȘM, dedicată Zilei Științei, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a reliefat o serie de aspecte importante ce țin de dezvoltarea științei și rolul acesteia pentru pace și dezvoltare, dat fiind că anul în curs a fost declarat Anul Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. Firește că atunci când a fost declarat (2 decembrie 2021 în cadrul Sesiunii a 76-a a Adunării Generale a Națiunilor Unite) nici nu ne puteam măcar imagina declanșarea unui război teribil care a zguduit omenirea. Pentru că într-un discurs nu putem cuprinde toate propunerile și inițiativele de a îmbunătăți starea de lucruri pe dimensiunea științifică, ne-am propus să lansăm o invitație la dialog dlui președinte al AȘM, acad. Ion Tighineanu, pentru a deschide anumite paranteze. Vom detalia subiectele care au fost trecute în revistă, dar care ar necesita, credem noi, o elucidare mai pronunțată în ideea promovării conceptului de progres prin știință.

 

Interviu realizat de

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

Domnule președinte, Ziua Științei a trecut. Cu ce impresii V-ați ales după consumarea ei? Tot aici, Vă rugăm, totodată, să ne vorbiți câte ceva despre ceea ce nu s-a realizat din cele planificate, ca să nu părem prea idealiști.

-A fost un eveniment bine organizat la nivel național, cu implicarea directă a Ministerului Educației și Cercetării, Academiei de Științe, a altor instituții din domeniul educației și cercetării. Colaboratorii noștri care de mai mulți ani sunt supuși unor reforme interminabile și cu rezultate imprevizibile meritau pe bună dreptate un moment de respiro. Am citit multe sclipiri de bucurie și gratitudine în ochii celor ce li s-au acordat diverse distincții și diplome, precum și Premiile Academiei de Științe a Moldovei. Am fost impresionat de nivelul înalt al expoziției naționale „Știința pentru pace și dezvoltare: creativitate, experiență, perspective”, organizate la AȘM și reflectate de Privesc.eu. Luările de cuvânt ale doamnei Prim-ministru Natalia Gavrilița la Palatul Republicii și a domnului dr. Luc Allemand, Secretar General al agendei Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, la Academia de Științe a Moldovei demonstrează atenția deosebită, acordată comunității științifice din țara noastră la nivel național și internațional în această zi de sărbătoare. Totodată, voi menționa că, spre regret, în pofida eforturilor întreprinse la scară internațională, la noi cercetărilor fundamentale nu li se acordă susținerea cuvenită, ceea ce face cercetarea științifică neatractivă pentru tineri, generând situații absolut dezastruoase în unele domenii, doctoranzii putând fi incluși, la figurat vorbind, în Cartea Roșie.

 

Ați avut o alocuțiune diferită de cele din alți ani, unde ați conturat mai multe probleme ce vizează starea generală de lucruri în știință, dar ați venit și cu o serie de inițiative și propuneri în speranța unui mers mai bun în domeniu.  Din lipsă de timp, acestea au fost doar enunțate, urmând ca să reveniți la ele pe parcurs. Pentru o mai bună cunoaștere a celor ce s-au întâmplat pe 10 noiembrie de către cei care ne vor urmări, am vrea să detaliați anumite aspecte care Vă par mai importante. O să începem cu crearea, la Academia de Științe a Moldovei, a unui Centru de suport pentru proiecte interdisciplinare naționale și internaționale. Ce presupune activitatea acestuia?

-Necesitatea creării unui Centru de suport pentru proiecte interdisciplinare rezultă din tendințele dezvoltării științei moderne. Este evident că doar prin abordări interdisciplinare pot fi identificate soluții la provocările timpurilor noastre legate de schimbările climatice, asigurarea securității alimentare, protecția sănătății populației etc. Academia de Științe a Moldovei are o poziție care o avantajează în acest sens: în cadrul ei sunt supuse audierii publice și evaluării calității rezultatele obținute în proiectele din cadrul Programului de Stat care acoperă toate domeniile științei și inovării, în proiectele de transfer tehnologic etc. Pe lângă aceasta, în decursul ultimilor ani, la Academia de Științe a Moldovei au fost create Platformele de comunicare științifică ce și-au demonstrat importanța și eficiența prin abordări prompte și cu implicarea celor mai buni experți atât din țară, cât și de peste hotarele ei. În cazul pandemiei, spre exemplu, Academia de Științe a bătut în clopote și a organizat discuții cu implicarea specialiștilor în epidemiologie cu mai mult de o lună de zile înainte ca primul caz de infecție cu virusul SARS-CoV-2 să fie înregistrat în Republica Moldova. Au urmat lecții publice, simpozioane, conferințe cu participarea experților autohtoni, dar și a unor experți de talie internațională din România, Germania, China, Statele Unite ale Americii etc. Trebuie să conștientizăm că în conjunctura actuală creată în domeniul cercetării științifice din Republica Moldova, AȘM își păstrează rolul de promotor principal al științelor fundamentale, fapt demonstrat consecvent, în concordanță cu activitățile Consiliului Științific Internațional din care face parte, academiilor europene și altor academii naționale. Anume AȘM reprezintă Republica Moldova la evenimentele consacrate Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă (https://www.iybssd2022.org/en/supporters/). Prin urmare, Centrul de suport pentru proiecte interdisciplinare va iniția și va promova proiecte interdisciplinare în strânsă colaborare cu universitățile și institutele de cercetare din Republica Moldova și de peste hotare, consolidând astfel comunitatea științifică și creând condiții pentru integrarea cât mai rapidă a științei noastre în spațiul european de cercetare.

Vă rog să ne vorbiți și despre o altă inițiativă enunțată și anume despre cea de a crea Comisii pe cele mai stringente probleme ce țin de dezvoltarea societății noastre, cu implicarea experților autohtoni și de peste hotare, la soluționarea cărora cercetarea trebuie să vină în ajutorul statului și al societății. V-ați referit la comisiile: „Agricultura și securitatea alimentară”, „Protecția sănătății populației”, „Securitatea socio-economică și politică”.

-Existența Comisiilor specializate în cadrul Academiilor este o practică cu tradiții în multe țări ale lumii (personal, am activat câțiva ani într-o comisie multidisciplinară din cadrul Academiei Române). Scopul acestor Comisii este de a pune în discuție diverse chestiuni ce țin de dezvoltarea unor sectoare ale economiei, protecția sănătății oamenilor, asigurarea securității alimentare, protecția mediului etc. și de a identifica, prin prisma abordărilor științifice, soluții la problemele apărute. Activitatea comisiilor specializate este foarte importantă în condițiile extreme generate de pandemii, dezastre naturale, conflicte militare etc. Academia de Științe a Moldovei a creat punți de colaborare cu mari personalități ale lumii științifice, cu lideri mondiali în domeniile lor de activitate, inclusiv cu Laureați ai Premiului Nobel. Participarea în activitatea Comisiilor a unor experți de peste hotare, alături de specialiștii noștri, ar asigura o expertiză internațională. Spre exemplu, Laureații Nobel din SUA, profesorii Rattan Lal și Randy Schekman ar putea fi membri ai Comisiilor Agricultura și securitatea alimentară” și respectiv „Protecția sănătății populației”. Cu ambii profesori avem colaborări de mai mulți ani, ei deja fiind aleși în calitate de membri de onoare ai Academiei de Științe a Moldovei.

 

În continuarea întrebării precedente, Vă rog să faceți o precizare. La Academia de Științe a Moldovei au fost create, pe parcursul a doi ani, câteva platforme de comunicare în diferite domenii, inclusiv, în cele ce vizează genericul acestor comisii. Care este diferența dintre Comisii și platforme? Și ce au în comun?

-Platformele de comunicare au fost create cu scopul conlucrării mai eficiente în cadrul comunității științifice și al apropierii științei de societate. Lecțiile publice, simpozioanele și conferințele organizate în cadrul platformelor au fost transmise live-stream pentru toată societatea. La ele au participat nu doar reprezentanți experimentați ai comunității științifice, dar și doctoranzi, studenți, elevi din licee, selectați în urma participării la școli de vară și de toamnă. Ne bucură faptul că unii tineri au reușit să stabilească legături directe cu experți de peste hotare anume prin participarea la evenimentele organizate de Academia de Științe a Moldovei. Dr. Ludmila Cojocaru, spre exemplu, a întreprins o vizită la Universitatea din Nagoya (Japonia) după ce a participat la prelegerea publică „Foaia de parcurs pentru realizarea, cu ajutorul materialelor semiconductoare noi, a unei societăți cu neutralitate la carbon” prezentată online de Prof. Hiroshi Amano, la 4 iulie 2022, de la tribuna Academiei de Științe a Moldovei.

Comisiile specializate vor utiliza informațiile diseminate prin platformele de comunicare, rolul lor principal fiind, însă, acela de a identifica soluții la problemele de importanță majoră pentru dezvoltarea sustenabilă a societății și de a le transmite factorilor de decizie.

 

 

Suntem la mijlocul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, an căruia V-ați dedicat cu o deosebită implicare. Ați organizat evenimente, ați invitat savanți și experți din străinătate, ați fost în vizite oficiale și de documentare. Vă propun să tragem o linie concluzivă și să ne spuneți care obiective din cele trasate v-au reușit, care nu v-au reușit și ce credeți că ar mai fi important de făcut?

-În contextul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, care  va finaliza în octombrie 2023, cred că am avut o activitate prodigioasă cu rezonanță nu doar la nivel național, dar și internațional. Cu puțin timp după proclamarea de către ONU a anului 2022 drept An Internațional al Științelor Fundamentale, la 11.01.2022, Prezidiul AȘM a luat Hotărârea de a crea platforma de comunicare „Științele Fundamentale pentru Dezvoltarea Durabilă a Societății” care a fost lansată oficial la 25 ianuarie 2022 de către coordonatorul ei, Prof. Vladimir Fomin, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Tot în această zi, Acad. Anatoly Zagorodny, Președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, a susținut Lecția publică „Evoluții recente în cercetarea fundamentală și aplicată la Academia Națională de Științe din Ucraina” („Recent Developments in Basic and Applied Research at the National Academy of Sciences of Ukraine”).

 

După 24 februarie, când a avut loc invazia Rusiei în Ucraina, scopul evenimentelor organizate de AȘM în Contextul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, s-a extins prin includerea în genericul lor a cuvântului PACE. Așadar, la 9 martie 2022 AȘM a organizat o teleconferință cu participarea Acad. Anatol Zagorodny, Președinte al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și a Laureaților Premiului Nobel Prof. Randy Schekman și Prof. Richard Roberts, promotori ai „Scrisorii Deschise”, semnate de 205 Laureați Nobel, în cadrul căreia membrii AȘM și semnatarii și-au exprimat suportul pentru poporul ucrainean, inclusiv pentru comunitatea științifică din țara vecină. În cadrul Conferinței „Platforma Europeană pentru Pace”, organizată de AȘM la 24 mai 2022, „Vocea Științei”, după cum s-a exprimat Prof. Peter Gluckman, Președintele Consiliului Științific Internațional, s-a intensificat prin luările de cuvânt emoționante ale participanților, inclusiv ale Laureaților Nobel - Prof. Serge Haroche din Franța, Prof. Hiroshi Amano din Japonia, Prof. Richard Roberts și Prof. Rattan Lal din SUA (https://asm.md/conferinta-stiintifica-internationala-platforma-europeana-pentru-pace-24-mai-2022-academia-de). O rezonanță deosebită în societate a avut și Conferința Științifică Internațională cu genericul „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace”, organizată de AȘM la 28 septembrie 2022.  La succesul forumului internațional au contribuit mai multe personalități notorii din SUA, Japonia, Belgia, Marea Britanie, Franța, România și Republica Moldova. Menționăm că participarea cu prezență fizică a domnului dr. Luc Allemand, Secretarul General al agendei Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, a sporit rezonanța mondială a evenimentului organizat de către Academia de Științe a Moldovei.

 

6.Prin acțiunile pe care intenționați să le întreprindeți în timpul apropiat, împreună cu experți străini, va fi implementată cultura europeană de conlucrare cu societatea. Ideea este interesantă. Vă rog s-o detaliați.

-În primul rând, vom continua practica de transmisie live stream a evenimentelor pentru a asigura accesul la informație nu numai a specialiștilor, ci și a întregii societăți. Mă refer aici și la dările de seamă la proiectele de cercetare care urmează a fi audiate în timpul apropiat, în cadrul Secțiilor de Științe ale AȘM. În al doilea rând, cele mai bune lucrări, selectate în timpul audierilor publice, vor fi menționate pe portalul Academiei de Științe a Moldovei, cu o descriere succintă, pe înțelesul publicului larg, a principalelor rezultate obținute, și cu referință la publicația în original. Descrierea aceasta, pe înțelesul cetățenilor, va fi diseminată și prin rețelele sociale, așa cum se practică actualmente în țările Uniunii Europene.

 

Vă mulțumesc.

 

Categorie:
Cuvinte-cheie: