- Vizualizări: 37
Pe 8 mai 2025, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat cea de-a 2-a ediție a Conferinței academice „Consolidarea spațiului științific românesc în context european”, dedicată Zilei Europei. Evenimentul a reunit membri titulari, corespondenți și desemnați ai secțiilor de științe, cercetători și oameni de cultură.
În deschiderea evenimentului, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a vorbit despre importanța integrării în Uniunea Europeană, păstrând valorile și tradițiile românești autentice. Domnia sa a subliniat necesitatea ca această conferință să aibă ecou nu doar în România și Republica Moldova, ci și în alte academii europene.
În discursul său, acad. Ioan-Aurel Pop a clarificat apartenența României la Europa, subliniind că „românii sunt membri ai Europei de peste o mie de ani”. Președintele Academiei Române a detaliat dubla identitate culturală a românilor, marcată de influențe occidentale și răsăritene. Pe de o parte, originea romană, limba neolatină, numele de „român” (derivat din latinescul romanus) și creștinarea în rit latin plasează România în sfera occidentală. „Prin aceste caracteristici, noi suntem occidentali”, a declarat el. Pe de altă parte, organizarea bisericească după modelul bizantin, utilizarea alfabetului chirilic și a limbii slave ecleziastice până la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și influențele balcanice, au ancorat România în civilizația Europei de Est. Citându-l pe Papa Ioan Paul al II, acad. Ioan-Aurel Pop a descris România ca participantă la „ambii plămâni ai Europei”, poziționând-o ca o punte de legătură între Est și Vest, în ciuda interpretărilor răuvoitoare care o văd ca pe un factor de separare.
Reflectând asupra contribuțiilor culturale românești, acad. Ioan-Aurel Pop a evocat centenarul publicării primului volum al lucrării Istoria Civilizației Române Moderne de Eugen Lovinescu, care a pledat pentru alinierea României la valorile Europei occidentale. „Secretul nostru, al celor două țări românești și al academiilor lor, este să milităm pentru o Europă care vine cu un mesaj extraordinar din trecut”, a afirmat domnia sa. În ciuda ambiguităților recente privind identitatea europeană, acad. Ioan-Aurel Pop și-a exprimat speranța ca România să rămână parte a „Europei care contează”, ancorată la valorile latinității universale. El a subliniat că românii, ca popor romanic, se simt „acasă” alături de alte națiuni romanice.
În încheiere, acad. Ioan Aurel Pop a lansat un apel către cele două academii să continue promovarea tradițiilor românești în Europa, contribuind la construirea unei identități europene care respectă diversitatea și valorile comune. „Trebuie să rămânem cu toată forța vieții noastre în această Europă”, a conchis el, pledând pentru o integrare care să păstreze autenticitatea culturală a românilor.
În continuare, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a subliniat rolul științei în procesul de integrare europeană. „Academiile de științe joacă un rol esențial în societatea contemporană, influențând decizii majore în domenii precum sănătatea, educația, securitatea și tehnologia”, a subliniat președintele AȘM, atrăgând atenția asupra faptului că în Republica Moldova, finanțarea cercetării este dramatic de scăzută – doar 0,22% din PIB –, în contrast flagrant cu standardele europene.
În discursul său, acad Ion Tighineanu a invocat exemplul Republicii Cehe, unde strategia de inovare a țării este axată pe producția bazată pe cunoaștere, susținută prin investiții constante în cercetare și printr-o rețea de 54 de institute științifice ale Academiei de Științe din Cehia .
„Lipsa consiliilor consultative formate din cercetători de elită la vârful puterii duce la decizii politice arbitrare”, a meționat președintele AȘM, amintind de tergiversarea recunoașterii oficiale a denumirii limbii române în Republica Moldova. Deși lingviștii Academiei au stat ferm pe poziția corectitudinii denumirii „limba română” încă din 1994, clasa politică a ignorat aceste evidențe decenii întregi. Doar în 2023 Parlamentul actual a revenit la normalitate, punând capăt unei controverse artificiale.
Apelul pentru restabilirea încrederii în știință a fost însoțit de o pledoarie pentru implicarea cercetătorilor în luarea deciziilor fundamentate pe dovezi, într-o lume tot mai afectată de dezinformare și instabilitate.
În contextul parcursului european al Republicii Moldova, președintele AȘM, acad Ion Tighineanu a subliniat importanța aprofundării colaborării cu România și Uniunea Europeană. Un moment cheie menționat a fost lansarea, în noiembrie 2023, împreună cu cinci Academii din România, a Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, inițiativă ce va culmina în toamnă cu o conferință dedicată impactului științei și al inteligenței artificiale asupra dezvoltării societății.
De asemenea, a fost anunțată organizarea celei de-a 3-a ediții a Școlii de vară „Calea spre descoperiri științifice”, în colaborare cu Academia Tinerilor din Moldova și Academia Română, cu scopul de a încuraja cariera științifică în rândul elevilor și studenților.
„Pledăm pentru o Europă unită și prosperă, pentru pace și dezvoltare sustenabilă. Chemarea noastră este să nu ratăm această oportunitate istorică”, a încheiat președintele AȘM, exprimând speranța că prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, frontiera de pe Prut va deveni o amintire.
Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui muzician român George Enescu, conferința a inclus momente dedicate operei și moștenirii sale. Astfel, Adrian Iorgulescu, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat prelegerea „George Enescu – personalitate universală”. Ulterior, Ion Gagim, membru corespondent al AȘM, a conferențiat despre activitatea compozitorului în spațiul basarabean.
Evenimentul a fost transmis în direct prin platformele Institutului pentru Dezvoltarea Societății Informaționale și Privesc.Eu, fiind accesibil publicului larg și reprezentanților mass-media.
Cristina BUMBU
