Activitatea științifică de 57 de ani a cercetătorului științific Valentin CELAC a fost apreciată cu Premiului Național, ediția 2022

16.09.2022
Vizitatori unici: 320

Ediția 2022 a Concursului Premiului Național a adus pe lista laureaților încă un nume de referință în domeniul științelor biologice care reprezintă cu succes nu doar Institutul de Genetică, Fiziologie si Protecție a Plantelor, dar comunitatea științifică din Republica Moldova. Este vorba de Valentin Celac, doctor habilitat în biologie, conferențiar cercetător, cercetător științific principal în cadrul IGFPP.

Lista câștigătorilor Premiului Național, ediția 2022, în domeniul muzicii, literaturii, științei și artei meșteșugărești a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri din 14 septembrie 2022. Premiul Național în domeniul științei i-a fost acordat doctorului habilitat Valentin Celac pentru realizări în cercetări științifice, inovații și implementări.  

Potrivit recomandărilor Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, privind contribuția cercetătorului,  dr. hab. Valentin Celac, timp de 57 ani activează pe un program interdisciplinar direcționat spre soluționarea problemelor fundamentale și aplicative ale biologiei, fitotehniei și agriculturii la plantele spontane şi de cultură graminee, legumicole şi leguminoase.

In premieră, efectuează studiul cariotipului, structura, funcția si morfologia cromozomilor în mitoză și meioză, evidențiază mecanismul antecologic  la speciile spontane și de cultură a grâului (Triticum L.) și a altor plante monocotiledonate, soluționând unele probleme ontogenetice și filogenetice ale plantelor, utilizate mai târziu la descrierea lumii vegetale a Moldovei.

Pentru prima dată în știință, stabilește mecanismul auto-allogam de polenizare-fecundare la grâu și evoluția procesului. Studiul citoembriologic la plante a sporit la elaborarea noțiunii sistem de reproducere la plante, ce include procesele citogenetice, morfogenetice, sporogeneză, polenizare-fecundare, embriogeneză, endospermogeneză si formarea cariopsei.

Dr. hab. Valentin Celac, în premieră, pune în evidentă fenomenul de plazmogamie la fecundare, ce sporeşte variabilitatea genotipică. De asemenea, cercetătorul Celac stabilește principiul Selectivității Embriologice ca factor evolutiv. Cercetările pe teren (1974-1976), în colaborare cu savanții Institutului de Fitotehnie din Sanct Petersburg au determinat evoluția vegetației în Caucaz (Azerbaidjan, Georgia, Armenia), fiind colectate mostre de cerealiere, semănate și apreciate în Gradina Botanică (Institut) „Alexandru Ciubotaru” ca material inițial pentru studiul ontogenetic, filogenetic şi pentru selecție.

Cât privește noutatea creației cercetătorului, se notifică faptul că au fost studiate, de asemenea, în premieră, cariotipurile speciilor spontane şi de cultură la speciile de grâu (Triticum L.) şi determinată structura lor morfologică (2n = 14, 28, 42), genomică (AA, AB, ABC), efectuat studiul cito-cariologic la plantele monocotiledonate, obținuți hibrizi intraspecifici, intergenerici, efectuat studiul lor citogenetic, ce a sporit la evidențierea provenienței unor specii de grâu necunoscută. Au fost obținuți poliploizi st alopoliploizi, concretizat procesul evoluției unor specii. Pentru prima dată au fost obţinute mutații cu razele gamma, datorită aprecierii dozelor de radiaţie utile la arahide, năut și linte, iar genotipurile valoroase selectate au slujit ca material inițial pentru ameliorare. În premieră, liniile mutante au fost incluse în procesul de ameliorare, apreciate în segmentele procesului de selecţie, create şi prezentate pentru apreciere la CSTSP numeroase soiuri de plante leguminoase pentru boabe, care  au fost  testate şi unele omologate.

Rezultatele cercetărilor științifice au fost expuse în cca 450 de lucrări științifice, inclusiv  17 monografii originale, 26 culegeri tematice, 43 brevete de invenție, cu un impact semnificativ la dezvoltarea științei fundamentale și aplicative naționale și internaționale. Pe parcursul anilor, dl Celac efectuează cercetări ample a geneticii şi ameliorării culturilor leguminoase pentru boabe (năut, linte, latir, arahide, fasoliţă, bob de grădină şi soia) şi creează 28 soiuri, prezentate pentru apreciere la CSTSP, dintre care 17 soiuri au fost omologate și brevetate în Republica Moldova, incluse în catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova.

Studiul sistemului de reproducere a stejarului a evidențiat cauza fructificării periodice a stejarului în Moldova şi a uscării stejăretelor, influențat de factorii entomologici şi pedoclimatici.

Dr. hab. V. Celac introduce în agricultura Moldovei două specii noi de plante – arahide și fasolița la cele cinci specii autohtone ce se cultivă.

Realizările științifice obținute au fost comunicate la numeroase conferințe, congrese științifice naționale și internaționale, fiind înalt apreciate cu diferite diplome de excelenta, medalii, trofee și premii. Prin urmare, dr. hab. V. Celac este înalt apreciat ca savant notoriu, care contribuie la dezvoltarea științei agrobiologice și implementării cu succes a rezultatelor obținute.

Impactul economic şi social al cercetărilor este succint expus în monografia ,,Soiuri performante pentru sectorul agrar (catalog)” - Chișinău, 2020. - 94 p. ISBN978-9975-56-742-8. Culturile leguminoase asigură securitatea alimentară, furajeră, industriei de procesare şi ecologică. Eficacitatea economică a culturilor leguminoase, se încadrează într-un şir de lucrări agrotehnice, direcționate spre realizarea potențialului de producție (Tab. 1, 2). Profitul  se estimează în funcție de recoltă şi prețul de comercializare. Rentabilitatea culturilor leguminoase este relativ înaltă şi variază în limitele de la 54,5 % la fasoliță până la 200,5 % la soia.

Rezultatele științifice obținute de cercetătorul Valentin Celac s-au bucurat de o largă recunoaștere internațională. Dl Celac expune realizările originale la numeroase conferințe şi congrese internaționale în Cehoslovacia (1982), Olanda (1984), Italia (1988), România, Rusia, Ucraina etc. Pentru merite deosebite în Inventică cercetătorului i-a fost conferit titlul „Inventator de Elită” (România, 2004), Ordinul Științific Gogu Constantinescu în grad de Comandor, Ordinul Leonardo  da  Vinci (România,  2010).

Realizările sale sunt citate şi apreciate de savanți în numeroase lucrări științifice naționale și internaționale: monografii, culegeri, manuale de citologie și genetica, indicate în biobibliografie V. R. Celac (2019).

De menționat că laureații au fost desemnați prin vot secret în cadrul ședinței din 12 septembrie a Comisiei pentru decernarea Premiului Național. Laureații vor primi Medalia și Diploma Guvernului, precum și un premiu bănesc de 100 000 de lei.      
Premiul Național a fost instituit în scopul aprecierii abordării inovative, perseverenţei şi abnegaţiei în activitate, a contribuţiei substanţiale cu impact considerabil la dezvoltarea societăţii, ştiinţei, tehnologiilor, culturii, artei şi sportului, la promovarea principiilor morale/umanitare, precum şi la consolidarea valorilor, patrimoniului şi imaginii Republicii Moldova.

 

 

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

Categorie: