- Vizualizări: 211
După cum a fost anunțat, în perioada 13-15 iunie 2023, la Academia de Științe a Moldovei, se află într-o vizită de lucru doi distinși profesori europeni – Eva Kondorosi, membru titular al Academiei de Științe din Ungaria, și Sierd Cloetingh, profesor la Universitatea Utrecht din Țările de Jos. Conform programului de lucru, la 14 iunie, ei au ținut două prelegeri publice cu teme de mare actualitate științifică. În debutul acestei întâlniri din Sala Azurie a AȘM, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, i-a prezentat pe înalții oaspeți publicului auditor, a vorbit despre istoria de succes a vieții și activității lor și relațiile acestora cu Academia de Științe a Moldovei.
Profesorul Sierd Cloetingh, bunăoară, este una din personalitățile marcante care a conferențiat online de la tribuna Academiei noastre încă la 20 decembrie 2021. Atunci a prezentat raportul „Perspectivele cercetării de frontieră, educației și inovării în Spațiul European de Cercetare”, activând în calitate de președinte al Academiei Europene (The Academy of Europe) cu sediul la Londra, entitate care consiliază Comisia Europeană în problemele de strategie în cercetare. Pe lângă această onorabilă funcție, profesorul Sierd Cloetingh a deținut pe parcursul a mai multor ani președinția Asociației de Cooperare în Știință și Tehnologie în Europa, cunoscută de mai mulți cercetători de la noi sub abrevierea COST (Cooperation in Science and Technology). Președintele AȘM a precizat că, în decembrie 2021, profesorul Cloetingh urma să vină, împreună cu alți profesori, inclusiv cu doamna academician Eva Kondorosi, la Chișinău, unde era planificată susținerea a trei prelegeri publice. Dar pandemia de coronavirus și a alte consecințe ale acesteia au anulat zborul avionului. Și iată acest deziderat s-a realizat astăzi, la 14 iunie, avându-l în calitate de oaspete de onoare pe reputatul profesor Sierd Cloetingh, omul și savantul care a scris pagini de certă valoare în procesul de gestionare a științei europene.
Dna academician Eva Kondorosi mai mulți ani a fost membru al grupului principal de experți al Comisiei Europene, vicepreședinte al Consiliului European de Cercetare, iar actualmente activează în calitate de șef al Secției Științe ale Vieții din cadrul Academiei Europene cu sediul la Londra. S-a născut la Budapesta. Este doctor în biologie. A făcut post-doctoratul la Institutul Max Planck din Köln și extern a studiat la Universitatea din Harvard. A fost director al Institutului BAYGEN din Ungaria. Interesele ei științifice vizează agricultura durabilă, au fost citate de peste 10 000 de ori, index Hirsch este 62. Pentru realizările sale științifice de performanță dna profesor a fost aleasă membră a unor academii europene și asociații științifice de profil.
Invitată la tribuna adunării pentru ași prezenta prelegerea publică cu genericul „Criza de azot și agricultura sustenabilă”, acad. Eva Kondorosi, această frumoasă și elegantă doamnă ne-a amintit de un alt fruntaș combatant al științei moldovenești din Republica Moldova – regretatul academician Mihail Lupașcu. A fost director general al AȘP „Selecția” din Bălți, ministru al agriculturi, deputat în Parlament, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei în două rânduri, omul care ne vorbea în mediul academic despre agricultura ecologică, respectarea asolamentului, cultivarea lucernei care fixează în sol azotul din atmosferă prin intermediul unor bacterii, îmbogăţindu-l astfel cu azot biologic. Aceste și alte măsuri permit de a reduce în producere doza de îngrășăminte minerale și de a obţine producţie pur ecologică. Odată, sub influența entuziasmului acestui savant, după lansarea monografiei sale „Lucerna”, i-am citit lucrarea din scoarță în scoarță și mi s-a părut destul de interesantă, având un caracter de popularizare a științei.
Dna Eva Condorosi a reflectat legătura dintre fixarea biologică a azotului și utilizarea îngrășămintelor minerale cu azot, pe de o parte, și schimbările climatice, poluarea mediului, criza energetică și securitatea alimentară, pe de altă parte, în condițiile în care populația Planetei se apropie de cifra de 9-10 miliarde de oameni. Concomitent, sunt în creștere cerințele de resurse de apă, de alimente și productivitate sporită agricolă, în ansamblu. S-a menționat că activitatea umană și cererea de alimente conduc la acutizarea efectului de seră. Anume, agricultura, industria și producția de electricitate și căldură au un impact de circa 25% fiecare asupra efectului de seră. Spre regret, activitatea umană conduce la dominarea terenurilor agricole, pierderea biodiversității, producerea la scară largă a gazelor de seră, la schimbări climatice cu condiții meteo extreme, precum secete, valuri de căldură, inundații etc., poluarea mediului cu fertilizatori, pesticide, erbicide, insecticide, antibiotice, inclusiv și cu de cele rezistente.
În continuare, raportorul a abordat căile de aprovizionare durabilă cu alimente pentru nevoile tot mai mari ale umanității, pe de o parte, și protecția naturii, pe de altă parte, una dintre principalele soluții pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii fiind fixarea biologică a azotului atmosferic. Peste 60% din azotul fixat pe Pământ rezultă din fixarea lui biologică. În acest context, au fost analizate genele bacteriene necesare pentru fixarea azotului, explicându-se că simbioza între bacteriile Rhizobium și plantele leguminoase constituie cea mai eficientă formă de fixare biologică a acestei substanțe, care ar conduce la reducerea sau înlocuirea utilizării îngrășămintelor cu azot.
De la sănătatea solurilor și a mediului în care trăim, trecem la examinarea stării Planetei noastre, temă pe care și-a propus să o prezinte profesorul Sierd Cloetingh în prelegerea sa „Geodinamica și topografia continentală”. Pentru început, a analizat structura sferică a Pământului, care constă din nucleul intern solid și nucleul extern lichid, din mantaua terestră și din crusta oceanică și continentală. Au fost arătate plăcile tectonice și felul, în care ele funcționează. S-a demonstrat că una dintre descoperirile în știința Pământului este tomografia seismică. Au fost indicate exemple de modelări geodinamice computaționale actuale, care au scos în evidență că topografia continentală este produsul interacțiunii dintre procesele care operează adânc în Pământ, pe suprafața acestuia și în atmosferă, iar înțelegerea ei necesită o abordare multidisciplinară.
În continuare, savantul s-a referit la structura proiectului Fundației Europene pentru Știință TOPO-EUROPE. A fost discutată seismicitatea intra-placă și mișcările verticale. În contextul respectiv, au fost examitate harta elaborată a riscului seismic pentru Europa, seismicitatea în sistemul Panonico-Carpatic, neotectonica și seismicitatea în forelandul Alpin, harta deformărilor intra-placă în Atlanticul de Nord pentru adâncime între 100–200 km. Au fost demonstrate capacitățile anomaliilor gravitaționale generate de satelit. Totodată, prelegerea a vizat vulcanismul în interiorul și la marginile plăcilor și o nouă clasificare a rupturilor continentale. Prezintă interes și harta întinderilor crustei în Bazinul Panonic și în sistemul Alpin-Carpatic-Panonic, precum și tectonica bazinelor sedimentare, fiind evidențiată interacțiunea dintre fenomenele tectonice, schimbarea nivelului mării și climă.
Profesorul Sierd Cloetingh a pus în evidență importanța fundamental-științifică a proiectului TOPO-EUROPE pentru resursele energetice și potențialul energiei geotermale în Europa. În concluzii, savantul a specificat că Europa, prin laboratoarele sale naturale excelente, nivelul înalt de știință integrată a pământului și legăturile sale cu alte domenii științifice, are un potențial puternic de a fi în fruntea conectării științei de frontieră cu relevanța societală, atât privind geoenergia, cât și la hazardele naturale. Este îmbucurător că în prezent, baza științifică se dezvoltă rapid pentru a valorifica energia geotermală în interiorul plăcilor, sporind semnificativ contribuția acesteia la tranziția energetică globală.
Două prelegeri științifice importante, prezentate de două somități științifice, profesorii europeni Eva Kondorosi și Sierd Cloetingh, ne-au familiarizat cu rezultatele recente ale cercetărilor științifice privind starea sănătății solurilor, a mediului, dar și a Pământului, în ansamblu, a proceselor care au loc în interiorul și exteriorul lui. De soluționarea acestor probleme în plan multidisciplinar, s-au convins ascultătorii prezenți la Academie, depinde viitorul civilizației umane și al Planetei noastre.
În semn de recunoștință și înaltă prețuire, profesorii Eva Kondorosi și Sierd Cloetingh au fost distinși cu Medalia academică „Dimitrie Cantemir” pentru susținerea integrării europene a cercetătorilor din Republica Moldova, prezentarea prelegerilor publice de interes național și cu prilejul Zilei Academiei de Științe a Moldovei.
Evenimentul a fost organizat cu suportul parțial al proiectului „Noaptea Cercetătorilor Europeni” (GreenSCI – GA 10106078).
Veaceslav Ursachi, membru corespondent al AȘM
Tatiana ROTARU
