- Vizualizări: 144
La 31 august 2025, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au organizat o ședință festivă dedicată Sărbătorii Naționale „Limba Noastră cea Română”, un eveniment de mare însemnătate culturală și științifică, desfășurat în conformitate cu Planul de acțiuni comune pentru anul 2025. Manifestarea a avut loc în format mixt, cu prezență fizică în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei și participare online. Evenimentul a reunit membri titulari, membri corespondenți și membri desemnați ai Secțiilor de științe ale AȘM, directori de institute și agenții, rectori ai universităților, cercetători științifici și oameni de cultură.
În discursurile de deschidere, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU și președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel POP au subliniat importanța limbii române ca pilon al identității naționale și culturale, evidențiind rolul academiilor în promovarea și protejarea acesteia.
Acad. Ioan-Aurel POP a declarat că „de Ziua Limbii Române e bine să ne gândim la starea limbii și să veghem asupra ei. Eu mă bucur foarte mult că în Moldova, în jumătatea de răsărit, acolo unde limba noastră a fost mult prigonită și rebotezată, a început o mișcare pentru limba română. Și, probabil, Republica Moldova este unica țară care are un imn închinat limbii ei. E frumos, e înălțător și e minunat. România a venit mai pe urmă cu Ziua Națională a Limbii, dar mai bine mai târziu decât niciodată. În România actuală, din fericire, limba noastră nu mai e prigonită, dar în Republica Moldova, limba română a fost o armă de luptă, limba aceasta îmbrăcată în haină latină, pe care ne-au întors-o unii la haina ei nefirească – chirilică. Asta nu înseamnă că, după ce am revenit la normal într-o formă sau alta, limba nu mai este periclitată” a punctat acad. Ioan-Aurel POP, atenționând asupra necesității de a proteja în continuare limba română.
Acad. Ion TIGHINEANU a menționat că „Ziua Limbii Române este și ziua identității noastre ca neam românesc, deoarece limba întruchipează în sine istoria, cultura, tradițiile românești și gândirea în limba maternă. În vâltoarea timpului, Ziua Limbii Române a devenit o adevărată sărbătoare a românilor de pretutindeni, a sufletului colectiv românesc. În anul curent, sărbătoarea are o semnificație aparte. La inițiativa Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei, anul 2025 a fost declarat drept „Anul Mihai Eminescu”, în contextul aniversării a 175-a de la nașterea Luceafărului poeziei românești. Prin creația sa literară, Eminescu a dus limba română la un nivel de perfecțiune divină. Totodată, prin activitatea sa de jurnalist, fiind adânc preocupat de soarta națiunii, de libertatea și unitatea poporului român, Mihai Eminescu s-a impus ca un gânditor și vizionar cu abordări filozofice, precum și ca un reper moral de mare autenticitate”. Acad. Ion TIGHINEANU a mai adăugat că „marele poet national Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, călăuzitorul tuturor românilor, prin creația sa ne unește, ne consolidează și ne luminează calea spre demnitate, identitate și Europa valorilor, cu alte cuvinte calea spre integrarea noastră în marea familie europeană fără a renunța la rădăcinile noastre seculare.”
Prezent la deschiderea evenimentului, ministrul culturii Republicii Moldova, Sergiu PRODAN a declarat că „fiecare om în parte este făcut din limba în care gândește, simte, vizează. Ziua de astăzi nu este doar o sărbătoare culturală, ci o sărbătoare a rezilienței și a demnității”. Mai mult de atât, Sergiu Prodan spune că „astăzi, la 31 august 2025, trăim un moment în care limba română nu mai este sub interdicție în Republica Moldova, nu mai este vânată. Ea nu se mai rostește cu teamă, ci cu mândrie. Și asta este, poate, una dintre cele mai mari cuceriri ale generației noastre”, a declarat Sergiu PRODAN.
Ședința a inclus o serie de comunicări științifice. Theodor CODREANU, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, a susținut o prelegere intitulată „Mihai Eminescu: Limba Română ca expresie a Ființei”, explorând legătura profundă dintre opera eminesciană și esența limbii române. Academicianul Mircea DUMITRU, vicepreședinte al Academiei Române, a vorbit despre „Limba română ca factor identitar național și cultural”, accentuând rolul limbii în consolidarea coeziunii culturale. De asemenea, academicianul Gheorghe CHIVU a prezentat comunicarea „Academia și Limba Română”, evidențiind contribuțiile Academiei Române la studierea și promovarea limbii.
În a doua partea a evenimentului, a avut loc deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XIV-a), marcată de comunicări de înaltă prestanță.
Maria GRAPINI, Europarlamentar, Prim-vicepreședinte al Delegației Parlamentului european pentru Republica Moldova a susținut comunicarea „Eminescu și parlamentarismul”, dar înainte de aceasta a ținut să adreseze un mesaj de felicitare cu ocazia Sărbătorii Naționale „Limba Noastră cea Română”, menționând că „a-ți iubi țara nu înseamnă naționalism, a-ți iubi limba nu înseamnă că ești extremist. Cred că toți își iubesc limba și vă spun din Parlamentul European că nu veți vedea niciun maghiar că vorbește în engleză, dar vorbește maghiară, nu veți vedea niciun italian că vorbește în engleză, dar vorbește în italiană. Din păcate, unii colegi de-ai mei vor să arate că știu limba engleză, dar eu vorbesc româna în ședința plenară. Sunt foarte mândră și mama mea m-a învățat că nu este păcat dacă ești mândru de niște lucruri legate de țara ta, de valorile tale. Așadar, am fost mândră în Parlamentul European. Cum să nu fii mândră când fiul fostului președinte al Greciei, care e coleg cu mine în Parlamentul European, a vorbit despre Eminescu”, a declarat Maria GRAPINI, după care și-a susținut comunicarea despre impactul lui Mihai Eminescu asupra parlamentarismului.
Lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor vor continua și în ziua de 1 septembrie 2025, începând cu ora 09.00, la Centrul Internațional Academic „Mihai Eminescu” (Chișinău, Bd. Dacia nr. 20).
Ședința festivă dedicată Sărbătorii Naționale „Limba Noastră cea Română” a putut fi urmărită și online, transmisiunea fiind organizată de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale și Privesc eu.
Cristina BUMBU
