Ingineria agrară – prezentul și viitorul ei: prelegere publică

14.04.2024
Vizitatori unici: 958

La 12 aprilie 2024, doctorul habilitat în științe tehnice Valerian Cerempei, conferențiar universitar în Departamentul bazele proiectării mașinilor din cadrul Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi a UTM, a prezentat la Academia de Științe a Moldovei prelegerea publică cu genericul „Ingineria agrară: măsuri de adaptare și opțiuni de atenuare a schimbărilor climatice“. Avem în agendă o problemă de rezonanță dat fiind că sectorul agricol din economia mondială și cea națională este cel mai puternic influențat de starea climei, care în ultima perioadă de timp suferă cu intensitate crescândă din cauza activităților antropogene. În aceste condiții dezvoltarea agriculturii depinde și de performanțele tehnice ale mașinilor și utilajelor utilizate, care din diverse motive au un impact negativ asupra mediului ambiant. Prelegerea își propune drept scop identificarea celor mai eficiente și durabile măsuri de adaptare la schimbările climatice și a opțiunilor de atenuare a consecințelor acestora în domeniul ingineriei agrare.

Atât moderatorul, acad. Boris Găină, șef-adjunct al Secției Științe ale Vieții a AȘM, cât și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, au accentuat că evenimentul este dedicat cinstirii memoriei m.c. Ion Hăbășescu – remarcabil savant, inginer, manager și director al Institutului de Tehnică Agricolă  „Mecagro” din Chișinău, care nu demult ar fi împlinit 85 de ani (01.06.1938–19.12.2017). Regretatul savant este autor a 82 de brevete de invenție, implementate pe scară largă atât în țară, cât și peste hotare (Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, Kazahstan, Iran) etc. Pentru merite deosebite, talent și consacrare ingineriei agrare fost destins cu Premiul Național în domeniul Științei și Tehnicii, cu Medalia „Meritul Civic", cu titlul onorific „Om Emerit".

Revenind la tema prelegerii publice, președintele AȘM a subliniat că schimbările climatice generate de încălzirea globală constituie o provocare care aduce mari probleme omenirii. Soluționarea acestora e posibilă doar prin abordări multidisciplinare, prin cercetări profunde cu participarea savanților din diverse domenii. Prelegerea de astăzi cu genericul "Ingineria agrară: măsuri de adaptare și opțiuni de atenuare a schimbărilor climatice" este prin esența ei interdisciplinară, prezentată în cadrul platformei științifice coordonată de m.c. Boris Boincean. În context, savantul a amintit că anul trecut, la Academia de Științe, a fost creată o Comisie de specialitate în domeniul agriculturii, în componența căreia au intrat personalități notorii din țară și de peste hotare: m.c. Boris Boincean, președinte, prof. Rattan Lal, Laureat Nobel, SUA, Universitatea de Stat din Ohio; dr. Eugen Triboi, Institutul Național de Cercetări Agronomice din Franța; dr. David Dent, Marea Britanie și Olanda; prof. Ioan Jelev, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” din România; dr. Oleg Mașner, Institutul Național de Zootehnie și Medicină Veterinară.

În condițiile competițiilor acerbe pentru granturi de cercetare, a semnalat acad. Ion Tighineanu, șansele noastre de a continua cercetările de calitate depind în mare măsură de consolidarea eforturilor la nivel național, de unitatea noastră. Fiind o comunitate mică cu un număr redus de cercetători, noi suntem sortiți colaborării. Doar printr-o interacțiune constructivă la nivel național vom putea face față exigențelor timpurilor noastre și vom reuși integrarea în spațiul european de cercetare și inovare.

Autorul, Valerian Cerempei și-a început prelegerea publică cu o analiză a indicatorilor dezvoltării civilizației umane, a economiei mondiale și naționale. Astfel, a indicat că în 1950 populația globală constituia 2,5 mlrd de oameni, în 1999 – 5,98, în 2020 – 7,8 mlrd de oameni. Prognoza pentru anul 2050 este de 8,9-9,55 mlrd de oameni. Deci, numărul populației de pe Terra este în continuă creștere. Dacă până nu demult existau opinii că planeta nu este în stare să hrănească această populație în evoluție, în prezent oamenii de știință afirmă că ea poate fi hrănită, deci va supraviețui. Însă problemele civilizației umane astăzi sunt de altă natură, de care și depinde viitorul ei. Autorul a semnalat că în ultimii 60 de ani (1961-2020) a crescut considerabil în lume utilizarea  îngrășămintelor de azot de 9,2 ori, a îngrășămintelor de fosfor – de 5 ori, a îngrășămintelor de potasiu – de 4,8 ori, a pesticidelor – de 5,2 ori. S-a extins și irigarea de 2,4 ori. Concomitent, s-a dezvoltat înzestrarea energetică și tehnică a agriculturii. De exemplu, în mica noastră Republica Moldova în anul 2019 erau 49.983 tractoare, peste 5 ani, în 2023 – deja 59.684, sporul este de aproape cu 10 mii de unități.

Politică de intensificare a agriculturii, în ansamblu, pe Terra a contribuit la degradarea solului cu circa 1/3 din toată suprafața terenurilor cultivate. Emisiile  de gaze cu efect de seră (GES) sporesc anual cu 1%. În perioada 1959-2022 emisiile globale de CO2 provenite din combustibilii fosili au crescut cu 46,4 % anual. Cauzele principale vizează conversia utilizării terenurilor, inclusiv pentru practici agricole, arderea combustibililor fosili, alte activități industriale.  

Profesorul Valerian Cerempei s-a referit în prelegere și la un alt obiectiv ca economia circulară ce presupune utilizarea mai eficientă a materiei prime și reducerea pierderilor. Problema respectivă se conține și în agenda Parlamentului European. Bunăoară, statele UE produc anual peste 2,2 miliarde tone de deșeuri. Ca rezultat, Parlamentul își actualizează legislația referitoare la gestionarea deșeurilor pentru a promova o schimbare de curs radicală spre un model durabil, cunoscut sub numele de economie circulară.

În Republica Moldova, a precizat raportorul, anual se acumulează până la 6 milioane tone de deșeuri, care în proporție de 50 la sută sunt biodegradabile. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 prevede creșterea gradului de colectare și utilizare a materiei prime secundare, promovând  reciclarea și reutilizarea deșeurilor; dezvoltarea noilor capacități de prelucrare, tratare și a instalațiilor de eliminare a deșeurilor conform standardelor internaționale. În această ordine de idei, se înscrie perfect producerea biogazului prin valorificarea resturilor agrosilvice, ale reziduurilor din industria de procesare a producției agricole și a deșeurilor menajere. Acest proces tehnologic permite de a produce o nouă sursa de energie (biogaz), de a ne asigura cu îngrășăminte organice prețioase, dar principalul efect se conține în emisiile reduse de GES.

Unul din obiectivele de bază ale agriculturii moderne constă în diminuarea consumului de materiale și energie, micșorarea pierderilor producției agricole, ceea ce contribuie la ameliorarea situației ecologice. În acest aspect, prof. Cerempei a propus și a descris măsuri tehnice de adaptare a producției agricole în sectorul vegetal și cel zootehnic, în activități de manipulare și stocare a producției agricole, precum și în valorificarea potențialului energetic al surselor regenerabile, inclusiv al biocombustibililor solizi densificați, biocombustibililor lichizi și celor gazoși.

Autorul prelegerii publice a arătat că până în anul 2000 în sectorul agroalimentar din R. Moldova figurau pe segmentul cercetare-inovare în domeniul mecanizării agriculturii Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” și 7 laboratoare din componența altor institute de cercetare. Din 2023 pe acest palier științific a rămas o singură organizație – Institutul „Mecagro”. Totodată, inginerul Valerian Cerempei a amintit că până în 2018 în republică a funcționat Stația de Stat pentru Încercarea Mașinilor care a falimentat. Dumnealui a sugerat ca, în această situație, Laboratorul de Cercetare, Încercare a Mașinilor și Utilajelor Agricole al UTM cu activități polivalente de cercetare-încercare-educație ar putea deveni o subdiviziune viabilă în prestarea serviciilor de consiliere și extensiune pentru producătorii din agricultură și industria constructoare de mașini agricole.

În cadrul discuțiilor pe marginea prelegerii prezentate au luat cuvântul m.c. Tudor Cozari, Institutul de Zoologie, prof. Nicolae Taran, Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, dr. Igor Pasat, director adjunct al Institutului de Tehnică Agricolă „Mecagro”, m.c. Boris Boincean, Centrul Național pentru Cercetare și Producere a Semințelor (filiala Bălți), dr. Grigore Baltag, șef al Direcției politici în sectorul vegetal a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dl Simion Gușanu, director al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”. Vorbitorii au apreciat prelegerea publică, actualitatea ei și au adus mulțumiri autorului, dr. hab. Valerian Cerempei. De asemenea, au formulat propuneri cu privire la dezvoltarea ingineriei agrare autohtone, la elaborarea unor recomandări concrete, inclusiv în activitățile de educație și formare continuă a cadrelor de specialiști.

Tatiana ROTARU

 

 

Categorie:

Înregistrări online