Membru corespondent Viorel PRISĂCARI: „Azi mă simt fericit că ţin prelegeri pentru studenţi, cum s-ar zice, în „limba mamei” Interviu în exclusivitate

26.08.2021
Vizitatori unici: 959

Membrul corespondent Viorel Prisăcari, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, șef Catedră Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”este cel de-al doilea protagonist care a oferit Serviciului de Presă al AȘM un interviu în exclusivitate despre cum au fost cei 30 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova pentru știința medicală din țară, dar și pentru Alma Mater. A descris emoțiile și bucuria pe care le avea, ținând în mână, în 1989 „Literatura și Arta”, publicată în grafie latină, fiind fericit că azi poate ține prelegeri pentru studenţi  în „limba mamei”, mărturisind și despre dificultățile cu care s-a confruntat știința, dar și procesul didactic universitar după proclamarea independenței. Savantul a făcut o trecere în revistă a performanțelor atinse, a vorbit despre unele regrete, dar și cu ce speranțe va păși în următorul deceniu.

 

O consemnare de Eugenia TOFAN,

Serviciul de Presă al AȘM

 

 

Membru corespondent Viorel Pisăcari: „ Sper ca situaţia nefavorabilă creată în

sectorul ştiinţei în ultimii ani să fie conştientizată de actuala guvernare şi să ia măsuri

de urgenţă pentru redresarea acesteia”.

 

Stimate Domnule membru corespondent, Viorel Prisăcari, marcăm 30 de ani de independenţă a Republicii Moldova. Cum au fost aceşti ani pentru Dumneavoastră, ca om de știință, profesor, cadru didactic, dar și ca cetățean?

Personal, am luptat împreună cu multă altă lume pentru valorile naţionale, participând activ la cele ample manifestări de renaştere naţională, care au avut loc pe la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut. Cel mai impresionant moment petru mine a fost ziua din toamna anului 1989, când ţineam în mână ziarul „Literatura şi Arta” cu primele publicaţii în grafie latină, cât şi trecerea la predarea în limba română în Universitate, în anul 1990. Menţionez faptul că, până la acea vreme, pe tot parcursul celor 45 de ani de activitate a Institutului de Medicină, s-a studiat numai în limba rusă. Fiind deja şef al Catedrei de epidemiologie, am început cu mare entuziasm să ţin prelegerile de epidemiologie în limba română. Nu a fost uşor, deoarece terminologia medicală diferă mult. Însă azi mă simt fericit când ţin prelegeri pentru studenţi, şi nu numai, cum s-ar zice în „limba mamei”.

Dacă e să vorbim de anumite performanțe pe parcursul acestor ani, care au fost cele mai relevante?

O performanţă deosebită, pe parcursul anilor de independenţă, poate fi considerată şi trecerea la scrierea şi editarea materialelor ştiinţifice în limba română, cu grafie latină. Un exemplu elocvent în acest sens poate servi USMF „Nicolae Testemiţanu”. Prima încercare de publicare a materialelor ştiinţifice în limba română cu grafie latină a fost întreprinsă chiar în anul declarării independeţei Republicii Moldova, în culegerea „Materialele conferinței ştiinifice a Institutului de Stat  de Medicină din Chişinău”, editată în anul 1991, Institutul fiind reorganizat în acelaşi an în Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemițanu”. Menţionez faptul că această primă culegere conţinea 40 de lucrări în limba română ce constituia doar 8,8% din totalul de 433 lucrări publicate. Deja în al doilea an de independentă (1992), cota parte a lucrărilor în limba română publicate în materialele ştiinţifice anuale a crescut până la 38,9% din totalul de 540 lucrări, iar în anul 1993 – până la 60,9% din totalul de 587 lucrări. În anul 1994 ponderea lucrărilor în limba română publicate în „Materialele conferinţei anuale a colaboratorilor şi studenţilor USMF „Nicolae Testemiţanu” a atins deja 99,0% din totalul de 506 lucrări, iar în anul 1995 – 99,6% din 518 lucrări publicate în această culegere.

Care a fost situația privind materialele didactice, manuale şi ghiduri practice, Dumneavoastră fiind membru consacrat al corpului universitar deja cu o experiență vizibilă?

În acelaşi context putem vorbi şi de materialele didactice, manuale şi ghiduri practice. Dacă până în anul 1991 toate manualele erau editate în limba rusă şi primite în mod centralizat de la Moscova, începând cu anul 1991 au început a apărea manuale şi ghiduri pentru instruirea studenţilor scrise de profesura universităţii. Deja în primii 10 ani de independentăn (1991-2000) au văzut lumina zilei 119 manuale şi ghiduri, iar în următorii 10 ani încă 229 de manuale şi alte material didactice, buna majoritate scrise în limba română. Actualmente, practic, întreg procesul de instruire în USMF „Nicolae Testemiţanu” este asigurat cu materiale didactice în limba română şi traduse în limbile engleză, franceză şi rusă.

Referitor la activitatea inovațională, cum s-a dezvoltat? Cum ați descrie această perioadă?

În această perioadă este în absolută dezvoltare şi activitatea inovațională. Din an în an creşte numărul de brevete obţinute, inclusiv de colaboratorii universităţii noastre, Dacă în primii 5 ani de independenţă, de către colaboratorii USMF „Nicolae Testemiţanu” au fost obţinute şi înregistrate 58 de brevete de invenţie, atunci în următorii 15 ani – peste 360 de brevete. În mare măsură această activizare în brevetarea invenţiilor se datorează înfiinţării, în anul 1993, a Agenţiei Naţionale de Proprietate Intelectuală (AGEPI), în frunte cu primul director Eugen Staşcov, care a contribuit mult la susţinerea şi stimularea inventatorilor din ţară, la înregistrarea şi protecţia brevetelor de invenţie, cât şi la promovarea invenţiilor în cadrul expoziţiilor naţionale şi internaţionale de inventică şi tehnologii noi. Începând cu anul 1994, de exemplu, colabvoratorii USMF „Nicolae Testemiţanu” anual participă tot mai activ la diverse expoziţii internaţionale de inventică. În acest sens, un exemplu elocvent constituie faptul că, dacă în perioada iniţială (1991-1995) colaboratorii universităţii au participat doar la 3 expoziţii internaţionale de inventică, în următorii 15 ani (1996-2010) – la 120 de expoziţii internaţionale de inventii şi tehnologii noi, fiind prezenţi în repetate rânduri la cele mai prestigioase saloane de expoziţie din lume, cum ar fi cele din Geneva, Bruxelles, Pittsburg, Budapesta, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Moscova, Sevastopol, Seul etc., fiind înalt apreciaţi cu peste 460 de medalii de aur, argint şi bronz, inclusiv 5 inventatori - cu Medalia de Aur OMPI. Iar în anul 2005 USMF „Nicolae Testemiţanu”, pentru activitate inovaţională productivă, a fost menţionată cu Trofeul Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală.

Știm că participarea la diverse foruri ştiinţifice internaţionale este foarte importantă pentru cercetători. Cum s-a resimțit acest aspect după proclamarea independenței?

Tot în această perioadă a devenit mai sporită şi participarea cercetătorilor la diverse foruri ştiinţifice internaţionale. Un exemplu elocvent în acest sens iarăşi poate servi USMF „Nicolae Testemiţanu”. Deja în primii 5 ani de la proclamarea independenţei (1991-1995) colaboratorii universităţii au participat la 54 de foruri ştiinţifice internaţionale, iar în anii ce urmează participarea colaboratorilor universităţii la asemenea foruri ştiinţifice este tot mai evidentă: 1996-2000 – 395, 2001-2005 – 455, 2006-2010 – la 491 foruri științifice. Totodată, a crescut şi numărul de rapoarte prezentate la foruri ştiinţifice internaţionale de la 71 în anii 1991-1995 până la 917 in anii 2006-2010. Impresionează şi dimensiunile geografice a participării cercetătorilor moldoveni la foruri ştiinţifice peste hotarele republicii începând cu anii de independentă. Deja în primii 5 ani de la proclamarea independeţei (1991-1995) colaboratorii USMF „Nicolae Testemiţanu” au prezentat rezultatele cercetărilor ştiinţifice la diferite foruri ştiinţifice în peste 20 de ţări: SUA, Franţa, România, Germania, Spania, Italia, Olanda, Canada, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Turcia, Polonia, Portugalia, Israel, Ungaria, Rusia, Ucraina, Belarus, Uzbekistan. Această deschidere a hotarelor pentru cercetătorii moldoveni, inclusiv pentru colaboratorii USMF „Nicolae Testemiţanu”, în anii ce urmează, devine tot mai semnificativă. De exemplu, deja în anii 2006-2010 colaboratorii universităţii au prezentat rapoarte şi comunicări ştiinţifice la diverse foruri ştiinţifice în 48 de ţări, cuprinzând, practic, toate continentele lumii.

Și acum despre probleme, căci, cu siguranță au fost și nu puține. Care au fost cele mai mari dificultăți cu care v-ați confruntat, imediat după proclamarea independenței?

O problemă importantă după proclamarea la 27 august 1991 a independenţei Republicii Moldova a fost menţinerea potenţialului ştiinţifico-didactic, pregătirea rezervelor de cadre prin doctorantură şi postdoctorantură cu susţinerea tezelor de doctorat. Un rol important în rezolvarea acestei probleme majore l-a avut înfiinţarea în anul 1992 a Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova în frunte cu academicianul Boris Melnic, ulterior Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, şi formarea, în anul 1993, a Consiliilor Ştiinţifice Specializate Naţionale. Ca rezultat, în perioada anilor de independenţă (1991-2020) numai în USMF „Nicolae Testemiţanu” circa 95% din cele 956 de teze de doctorat, inclusiv, 798 – la gradul ştiinţific de doctor şi 158 – la cel de doctor habilitat în ştiinţe medicale, au fost susţinute în Consiliile Ştiinţifice Specializate Naţionale.

De fapt, când putem vorbi despre o etapă nouă sau când a început o etapă nouă în dezvoltarea științei în Republica Moldova?

O etapă nouă în dezvoltarea ştiinţei în Republica Moldova a început odată cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Hotărârii din 25 decembrie 2003 „Cu privire la aprobarea priorităţilor strategice ale cercetării-dezvoltării pentru anii 2004-2010” şi a „Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova” din 20 iunie 2004, acte legislative, care au contribuit atât la determinarea strategiilor de cercetare, cât şi la sporirea activităţii ştiinţifice, inclusiv la îmbunătăţirea asigurării financiare şi materială a sectorului ştiinţific. Totodată, o greşeală mare s-a dovedit a fi includerea şi aprobarea în actul legislativ „Codul cu privire la ştiinţă” a articolelor Nr 33 – Membri instituţionali ai Academiei de Ştiinţe – organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării din cadrul Academiei de Ştiinţe, finanţate integral de la bugetul de stat, şi Nr 34 – Membri de profil ai Academiei de Ştiinţe – organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării cu subordonare metodico-ştiinţifică Academiei de Ştiinţe, finanţate de la bugetul de stat prin concurs cu cofinanţare din mijloacele speciale ale acestor instituţii. Aşadar, conform acestor două prevederi legislative, toate instituţiile de cercetare din ţară au fost devizate în două grupe, cele din cadrul Academiei de Ştiinţe cu finanţare necondiţionată, şi celelalte, la care aparţineau toate centrele universitare , dar şi multe alte instituţii ştiinţifice de profil, cum ar fi, de exemplu, Institutul de Oncologie, Institutul de Cardiologie ş. a,. cu finanţare condiţionată, prin concurs, şi cofinanţare obligatorie în volum de 15% din mijloacele acestor instituţii, adică, în instituţii „de sortul I şi II”. Anume datorită acestei mari greşeli şi s-a produs până la urmă ceea ce s-a produs – destrămarea Academiei de Ştiinţe. S-a întâmplat exact ca în fabula „Lupul şi ursul”, când lupul lacom a dorit să pape şi ursul, dar s-a pomenit cu coade între vene.

În concluzie, ce au însemnat, realmente, acești 30 de ani pentru știință și ce așteptări aveți, pășind în următorul deceniu?

Cu regret, trebuie să recunoaştem că, în ultimii 10 ani, invers, are loc o stagnare evidentă şi continuă a sectorului ştiinţific. De data aceasta, în mare parte, din vina autorităţilor, în primul rând, a Guvernului şi Parlamentului, care, din motive de a face economii, din cauza furturilor, din an în an reduc în bugetul de stat finanţarea sectorului ştiinţific de la 0,4% la 0,2%. Actualmente, sectorul ştiinţific este finanţat la limita prăbuşirii. Un criteriu elocvent poate servi numărul mare de cercetători ştiinţifici şi doctoranzi care abandonează activitatea ştiinţifică, dar şi numărul tot mai mic de teze de doctorat susţinute. În ultimul an (2020), de exemplu, în toate instituţiile ştiinţifice din ţară au susţinut teza de doctor doar 101 persoane, inclusiv doar 3 - cea de doctor habilitat. Pentru comparare, aduc aminte că în trecutul nu atât de îndepărtat, numai în cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu” anual susţineau teze de doctor circa 50-60 de persoane, inclusive 5- 6 teza de doctor habilitat.

Sper ca situaţia nefavorabilă creată în sectorul ştiinţei în ultimii ani să fie conştientizată de actuala guvernare şi să ia măsuri de urgenţă pentru redresarea acesteia.

Vă mulțumim.

 

 

      

 

Categorie: