Mitropolia Basarabiei la 30 de ani: o abordare științifică a problemelor spiritualității și credinței

25.03.2023
Vizitatori unici: 909

La 23 martie 2023 în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei și-a ținut lucrările Simpozionul științific cu genericul „Reactivarea Mitropoliei Basarabiei la 30 de ani: premise, evoluții, adevăr“. Evenimentul a fost organizat de Mitropolia Basarabiei în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Institutul de Istorie al USM. Suita de manifestări consacrată acestui eveniment, a început în toamna anului trecut, întrucât Mitropolia Basarabiei, ca biserică ortodoxă autonomă în cadrul Patriarhiei Române, a fost reactivată la 14 septembrie 1992.

În discursul inaugural al Simpozionului, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a salutat înaltele fețe bisericești de la Patriarhia Română cu prilejul acestei aniversări semnificative, managerii și reprezentanții instituțiilor, prezenți în sală, care au dat curs invitației Mitropoliei Basarabiei de a organiza un șir de evenimente, consacrate reactivării acesteia acum trei decenii. Destinul Bisericii din cadrul Mitropoliei Basarabiei a fost unul dificil, petrecut în rugăciune, credință, răbdare și smerenie, – a relatat președintele AȘM. – Totodată, biserica din spațiul actual al Republicii Moldova a cunoscut și perioade de înflorire, când aproape în fiecare sat erau deschise ușile locașurilor sfinte pentru enoriași. Dar amprentele rămase în sufletul și memoria lor din perioada ateismului agresiv, când au fost închise unele complexe monahale și mai multe biserici, transformate în depozite, grajduri, dureau. În conștiința colectivă au rămas și tablourile apocaliptice cu arderea pe rug a cărților liturgice, smulgerea icoanelor, scoaterea clopotelor și interzicerea tainelor botezului și a cununiei. Deportările preoților, de asemenea, au făcut parte din acest scenariu lugubru.

Academicianul Ion Tighineanu apreciază interesul oamenilor de știință, inclusiv al tinerilor pentru istoria bisericilor, mănăstirilor și schiturilor, un rezultat fiind volumul consistent de 800 de pagini apărut în 2013, care a reflectat trecutul și prezentul locașurilor de cult din spațiul actual al Republicii Moldova. La această carte impunătoare a lucrat o echipă de cercetători sub conducerea acad. Andrei Eșanu. În prezent, se muncește asupra ediției a doua a acestui volum – revăzut și adăugit. De altfel, contribuția comunității științifice, implicit a membrilor AȘM, este inestimabilă la capitolul restaurarea și păstrarea patrimoniului bisericesc, aflat în gestiunea bisericilor și mănăstirilor. Apreciem că Biserica, ca instituție, a oferit mai multe subiecte pentru cercetări, valorificate în teze de masterat și de doctorat. Astfel, de-a lungul anilor au fost studiate și publicate o serie de monografii și volume cu privire la arhitectura bisericească, construcția ansamblurilor monastice etc. În încheiere, gazda evenimentului a urat succese participanților la Simpozion.

ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a avut, de asemenea, un cuvânt de salut către cei prezenți la Simpozion. Arhimandritul Iustinian Budescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropolia Basarabiei, a dat citire acestui text, în care se aduce mulțumiri gazdelor, persoanelor oficiale și tuturor participanților prezenți la eveniment, menționând că evenimentul științific de astăzi oferă prilejul să aducem în atenția publică un subiect de importanță majoră pentru istoria și destinul Republicii Moldova, încărcat cu valențe spirituale și geospirituale, prin care se relevă pagini ale trecutului și prezentului locuitorilor din spațiul de la răsărit de Prut. Ele fac dovada faptului că istoria Bisericii din Basarabia este strâns legată, îngemănată cu istoria oamenilor acestei părți a Moldovei istorice și a întregului neam românesc.

Prezent la evenimentul aniversar prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a dat citire cuvântului de salut trimis în adresa Simpozionului științific de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. „Mitropolia Basarabiei, creată după Marea Unire și reactivată după căderea Uniunii Sovietice, se menționează în cuvântul de salut, este parte a ierarhiei ortodoxe românești și a Bisericii Ortodoxe Române, a doua biserică ortodoxă canonică din lume ca număr de credincioși. Cele trei decenii trecute de la reactivare au fost ani lungi de lupte pentru reafirmarea românității acolo, unde aceasta a fost obturată, persecutată și chiar interzisă. Ceea ce nu a putut să facă clasa politică în Basarabia a făcut Biserica, adică unirea înainte de unire. Din acest punct de vedere, misiunea Bisericii noastre se potrivește cu aceea a Academiei Române. De aceea, Academia Română salută acest simpozion organizat de Mitropolia Basarabiei și felicită Academia de Științe a Republicii Moldova care-l găzduiește, nădăjduind că unitatea spirituală și credința românilor vor întări mereu identitatea națională, fiindcă înaintașii au demonstrat un lucru esențial: „Unirea face puterea!” – se subliniază în mesajul de salut.

Un cuvânt de salut a prezentat de la tribuna Simpozionului Științific mem. cor. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie. Misiunea istorică a Bisericii dintre Prut și Nistru, – a specificat cercetătorul, – a fost și rămâne mai mult decât una aplecată strict spre cele sfinte și cerești. În momentele de răscruce ale istoriei, cum a fost și intervalul de timp dintre anii 1917-1918, Biserica a coborât printre oameni, ajutându-i să se regăsească și să se mobilizeze pentru o renaștere spirituală și națională. Să amintim pe scurt că in 1917 Uniunea clerului ortodox basarabean a delegat în Sfatul Țării un deputat moldovean și unul ucrainean. Inaugurarea lucrărilor Sfatului Țării a fost precedată de un serviciu divin, iar în cuvântul rostit în numele clerului moldovean, arhimandritul Gurie s-a arătat convins că noul organism reprezentativ al Basarabiei „va ajuta să se întărească autoritatea în țară, să stabilească pacea binefăcătoare și viața creștinească adevărată”. La data Unirii, – a precizat vorbitorul, –  în Basarabia erau 1080 de biserici ortodoxe, dintre care 65 în localitățile urbane și 1015 la sate. Serviciul divin în aceste eparhii era oficiat de 1045 de preoți. Restabilirea limbii române în biserica basarabeană a favorizat în perioada de după Unire revenirea la tradițiile religioase strămoșești. În pofida tuturor opreliștilor, mai vechi sau mai recente, pe care a trebuit să le depășească și care sperăm să rămână în urmă odată și pentru totdeauna, a consemnat istoricul Gheorghe Cojocaru, avem convingerea că statornicirea Mitropoliei Basarabiei leagă astăzi firul întrerupt în mod brutal al istoriei și ne readuce în albia firească a credinței noastre străbune.

Felicitări și urări de bine a adus participanților la eveniment dl Valeriu Stoica, ministru consilier al Ambasadei României în Republica Moldova.

În cadrul prezentării comunicărilor științifice, acad. Mihai Cimpoi a abordat un subiect ce ține și de interesele sale științifice: „Alexie Mateevici despre limba română și credință”. Cercetarea reflectă reperele spiritualității  neamului și izvoarele credinței, ilustrate convingător de marele nostru cărturar. În context, a fost citat George Călinescu, care a remarcat cu referire la preotul Alexie Mateevici: „Ar fi fost un poet mare, dacă mai trăia. Numai Eminescu a mai știut să scoată atâta mireasmă din ritmurile poetice”. În continuare, savantul a amintit de excepționala poezie Limba noastră, izvorâtă din cugetul și sufletul poetului, care a devenit Imn de Stat al Republicii Moldova. În perioada sovietică, această lucrare a fost publicată în mai multe rânduri, dar de fiecare dată se omitea această strofă: Limba noastră îi aleasă / Să ridice slava-n ceruri,/ Să ne spue-n hram și-acasă / Veșnicele adevăruri. Admitem că deranjau autoritățile hramul și veșnicele adevăruri. Acad. Mihai Cimpoi a adus la cunoștință și la activitatea de cercetare a preotului, poetului și traducătorului Alexie Mateevici, evocând teza lui de magistru în teologie cu tema „Concepțiile teologice și filozofice ale lui Gustave Theodor Fechner” susținută la Kiev.

În cadrul Simpozionului științific au fost prezentate un șir de cercetări și studii, comunicări, relatări, memorii privind drumul parcurs de Ortodoxia românească din Basarabia. Printre autori îi nominalizăm pe prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române – „Geopolitica Ortodoxiei, Mitropolia Basarabiei și sindromul „prea multă Românie”; dr. hab. Nicolae Enciu – „Considerații privind contextul istoric și social-politic în care a fost reactivată Mitropolia Basarabiei”; dr. conf. univ. Silvia Corlăteanu-Granciuc – „Activitatea Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică reflectată în memoriile secretarului general ConstantinTomescu”; dr. hab. Ion Gumenâi – „Andronic Popovici și circuitul de carte românească în Basarabia”; dr. hab. Igor Cereteu  – „Cercetarea istoriei locale din Basarabia, a tiparului și a cărții românești în perioada interbelică”; dr. Silvia Grossu „Problema calendarului îndreptat reflectată în presa cu profil religios din Basarabia interbelică”; dr. Ion Varta, Tatiana Varta – „Alexandru Baltaga – Luceafăr al Bisericii Românești din Basarabia și patriarh al preoților basarabeni (Gala Galaction)”; mem. cor. Victor Moraru – Participarea Bisericii în viața politică: repere conceptuale; Vlad Cubreacov, președinte al Asociației Răsăritul RomânescCalvarul parcurs de Mitropolia Basarabiei la CEDO.

ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a venit la acest Simpozion aniversar și cu unele distincții bisericești: în semn de înaltă apreciere și prețuire pentru promovarea și susținerea bisericii noastre, Ordinul Sf. Voievod Ștefan cel Mare, gradul I, i-a fost înmânat acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM; Ordinul Sf. Voievod Ștefan cel Mare, gradul II – mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM. De apreciat și donația de carte făcută de Mitropolia Basarabiei Academiei de Științe a Moldovei.

La începutul acestui Simpozion, ÎPS Petru menționase că între știință și credință nu există contradicție, că ele se completează reciproc. În contextul dat, a amintit că, în anul 1992, Academia de Științe a Moldovei a primit în rândurile ei, doi membri de onoare, intelectuali de seamă și reprezentanți de cinste ai Bisericii românești: mitropoliții Antonie Plămădeală și Nestor Vornicescu – ambii doctori în teologie și membri de onoare ai Academiei Române – fii ai meleagurilor noastre. Aceste relații de cooperare cu Biserica, s-a subliniat în cadrul discuțiilor, trebuie extinse și aprofundate.

 

Tatiana ROTARU

 

Categorie:

Înregistrări online