Prelegere publică: Cernoziomul din stepa Bălțiului ar putea fi inclus în patrimoniul UNESCO

07.03.2024
Vizitatori unici: 1003

O nouă prelegere publică din seria „Oameni celebri la tribuna AȘM” a avut loc la 5 martie 2024,  la Academia de Științe a Moldovei. Am evidențiat acest generic, dat fiind că a fost acumulată o anumită experiență în acest sens. În ultimii ani, reputați savanți, la scară internațională, au prezentat prelegeri publice, în format online și fizic, la tribuna Academiei de Științe a Moldovei. Tema prelegerii este Agricultura, securitatea alimentară, sănătatea solului și încălzirea globală” și a fost prezentată de prof. Rattan Lal de la Centrul pentru Managementul și Sechestrarea Carbonului (Universitatea de Stat din Ohio, USA), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2007) și al Premiului Mondial pentru Alimentație (2020), membru al Consiliului Internațional pentru Dezvoltare în Alimentație și Agricultură, nominalizat în această funcție de Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden. Prezentăm câteva date care-i completează profilul de savant: 1300 publicații înregistrate în bazele de date Scopus, numărul de citări – peste 85000, Indicele Hirsch – 137 (demonstrează productivitatea și impactul lucrărilor). Aceste date depășesc chiar pe mulți din rândul laureaților Nobel – celor mai inteligenți oameni de pe Planetă.

La inaugurarea acestui eveniment, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a remarcat că savantul american de origine indiană Rattan Lal este bine cunoscut comunității științifice din Republica Moldova grație luărilor sale de cuvânt și prelegerilor publice prezentate cu diverse ocazii: în cadrul “Săptămânii Științei”, dedicate împlinirii a 60 de ani de la fondarea AȘM; a Sesiunii a IX-a a Adunării Generale a AȘM din 28 martie 2022; a Conferinței Internaționale „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace” organizată de AȘM la 28 septembrie 2022 etc. Profesorul Rattan Lal este preocupat de știința solului și sănătatea lui, problema alimentației populației de pe Terra, promovarea agriculturii conservative și ecologice. Este, negreșit, expertul nr. 1 al SUA în domeniile menționate. Prieten al cercetătorilor din Republica Moldova, în 2010, Rattan Lal a fost ales Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, iar la 8 iunie 2022 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Președintele AȘM  a subliniat că savantul este așteptat la Chișinău în toamna anului curent.

Profesorul Rattan Lal, îl vedem foarte clar de la ecran, își expune prelegerea Agricultura, securitatea alimentară, sănătatea solului și încălzirea globală” – un amalgam de probleme ce în prezent îngrijorează  extrem de mult civilizația umană, care este pusă în pericol. Referindu-se, în continuare, la inputurile industriale din perioada Revoluției Verzi (1961-2019), raportorul a semnalat că ele au crescut considerabil în lume: îngrășămintele de azot de 9,2 ori (timp de 60  ani), îngrășămintele de  fosfor de 5 ori, îngrășămintele de potasiu de 4,8 ori, pesticidele de 5,2 ori. S-a extins și irigarea – de 2,4 ori. Totodată, a specificat prof. Rattan Lal, populația globului pământesc a crescut de 2,5 ori (în 2020 era de 7,8 mlrd. oameni), iar producerea globală de cereale – de 3,3 ori. Prin urmare, se produce la nivel global mai mult decât este necesar. Altceva că repartizarea produselor nu este rațională, nu se respectă drepturile omului pentru o viață decentă .

Această politică de intensificare a agriculturi pe Terra a contribuit la degradarea solului cu circa 1/3 din toată suprafața solurilor cultivate. Emisiile  de gaze în domeniu sporesc anual cu 1%. În același timp, suferă de subnutriție 820 mln. de oameni, de insuficiență de hrană și foamete – 2 mlrd. de oameni. Concomitent, risipa de alimente constituie anual 1 mlrd. tone, aproximativ 40% din producția crescută de boabe de grâu se pierde. Și ca o informație utilă: omenirea este axată în consum pe 3 culturi cerealiere – orez, grâu și porumb.

Au sporit și rezervele de carbon (C) în atmosferă. În perioada pre-agricultură ele constituiau 360 Pg C (petagrame carbon anual), până la Revoluția industrială – 560, în prezent – 880 Pg C. Cauza principală ține de emisiile de gaze (CO2) în atmosferă. De exemplu, emisiile totale în agricultură de la folosirea terenurilor cultivate au sporit până la 575 Gt (giga tone anual). Concomitent, emisiile totale de la combustibilii fosili – 445 Gt. Să luăm aminte!

 După analize minuțioase și observații pe diferite continente ale Terrei, profesorul Rattan Lal constată că degradarea solului duce la pierderea multifuncționalității lui. Astfel, 33% din suprafața solurilor la nivel global este puternic erodată, 52% din terenurile agricole sunt moderat și puternic degradate. Costul anual al degradării solului constituie 400 mlrd. dol. Un alt factor regresiv este menționată salinizarea care contribuie la pierderea anuală a 1,5 mln. ha teren arabil productiv.

Este interesantă Concepția de eco-intensificare, după Rattan Lal, ceea ce înseamnă: producere mai mare (mai mult) cu mai puține resurse. Și-a asumat savantul un astfel de obiectiv măreț, aș zice – de întors jumătate din terenul agricol înapoi naturii mame până în anul 2050. Dar putem trăi mai bine, folosind rațional alimentele, fără risipă. Vom utiliza mai puține resurse de sol, picături de apă, inputuri de îngrășăminte minerale și pesticide, unități de energie, emisii de carbon.  

Savantul american ne-a inițiat pe cei prezenți și cu privire la Agricultura regenerativă, afirmând ea  este o viziune, o filosofie. Agricultura regenerativă este inspirată de eco-inovații, bazate pe surse energetice fără carbon, susținute de economia circulară și infrastructura verde, de recarbonizarea biosferei terestre ca fundament pentru dezvoltarea durabilă. Apropo, recarbonizarea prevede întoarcerea carbonului pierdut din sol și vegetație în mărime mai bine de 500 Gt anual. În acest sens, este foarte importantă agroecologia ce prevede aplicarea principiilor ecologice în sistemele și practicile agricole în bază multidisciplinară.

Profesorul Rattan Lal s-a referit, în prelegerea sa, și la Conceptul unei sănătăți – o viziune, care examinează sănătatea în contextul oamenilor, animalelor în interacțiune cu mediul ambiant. Este interesantă deducția sa: o alimentație sănătoasă vine de la un sol sănătos. Un sol sănătos este sursa tuturor alimentelor: el asigură hrană pentru nutriția organismului, sporește cunoașterea ce alimentează creierul, împărtășește frumusețea care îmbogățește sufletele noastre.

Profesorul  Lal a recomandat Academiei de Științe a Moldovei și altor  academii să  promoveze Legea cu privire la Sănătatea Solului,  Legea de Aer Curat (1967) și Legea de Apă Curată (1972). Ultimele două legi au fost adoptate în SUA. Proiectul Legii cu privire la Sănătatea Solului presupune respectarea dreptului solului, ca o entitate vie, menită să asigure dezvoltarea durabilă a agriculturii. Solul necesită a fi examinat și tratat ca o resursă foarte valoroasă.

La dezbateri pe marginea raportului prezentat au participat academicienii Cristian Hera, Valeriu Tabără și Ioan Jelev din România, membrul corespondent al AȘM Boris Boincean, profesor la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, un vechi prieten al dlui Rattan Lal. La final, dl Boris Boincean  a prezentat proiectul de Rezoluție Cu privire la păstrarea solului - bogăției supreme a Republicii Moldova”, care va fi prezentat spre examinare și aprobare în Parlamentului RM.

În Nota informativă la proiectul de Rezoluție, se constată că Republica Moldova este unica ţară pe Terra, suprafaţa căreia este reprezentată de aproximativ 80% din soluri  de cernoziom. Ele sunt apreciate drept cele mai fertile din lume. Profesorul V.V. Docuceaev, fondatorul ştiinţei solului, în timpul vizitei sale în Basarabia (1893), considera solurile din stepa Bălţiului ca de primă clasă, etalon, după bogăţia lor, pentru toate solurile din lume. Ele au fost prezentate la expozițiile internaționale din Paris și Chicago. Cu regret, pe parcursul ultimului secol, solurile de cernoziom au trecut prin niște transformări dramatice sub influența modelului industrial de intensificare a agriculturii. Aceste intervenții grosolane pentru a abține cât mai mult profit au avut şi continuă să aibă consecințe imprevizibile sub aspect economic, social şi ecologic pe termen lung. În consecință, solurile au pierdut mai bine de 50% din rezerva inițială de materie organică, care și determină fertilitatea lor.

În documentul de referință s-a evidențiat o idee de perspectivă: „Ne dorim recunoașterea cernoziomului din stepa Bălțiului ca obiect al Patrimoniul Mondial al UNESCO (obiectul este deja inclus în lista tentativă a UNESCO), inclusiv prin crearea unui Centru Științific Internațional la Bălți.Centrul va activa în baza expertizei și experienței specialiștilor fostului Institut de Cercetări pentru Culturile de Câmp ,,Selecția, în cadrul căruia timp de 80 ani s-a promovat un program amplu de cercetare pe diferite aspecte ale dezvoltării durabile a sectorului agrar: asolamente, culturi permanente, sisteme de lucrare, fertilizare și irigare a solului, sisteme de agricultură ecologică, conservativă etc. Structura respectivă ar putea concomitent servi și în calitate de Centru de instruire a agricultorilor din R. Moldova, precum și celor din țările vecine în domeniul managementului durabil al solurilor și culturilor în condițiile manifestării tot mai frecvente a secetelor, cauzate de încălzirea globală.

 

 

Tatiana ROTARU

Categorie:

Înregistrări online