- Vizualizări: 100
Premiul Nobel pentru Fizică din acest an a fost acordat pentru realizări științifice la scara timpului de attosecunde. O attosecundă este atât de scurtă încât numărul lor într-o secundă este același ca și numărul de secunde care au trecut de la apariția universului, acum 13,8 miliarde de ani. Trăim într-o lume a electronilor, iar electronii sunt cei care asigură activitatea nu doar a dispozitivelor electronice, dar și a organismelor vii, prin reacțiile chimice, iar electronii se mișcă la scara timpului de attosecunde. Laureații Nobel din acest an, Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier, au demonstrat generarea de impulsuri de lumină suficient de scurte pentru a studia mișcarea electronilor în atom.
Pierre Agostini este profesor la Universitatea de Stat din Ohio, Statele Unite ale Americii, Ferenc Krausz este professor la Institutul Max Planck pentru Optică Cuantică din Garching, Germania și la Universitatea Ludwig-Maximilians din München, Germania, iar Anne L’Huillier este profesor la Universitatea din Lund, Suedia.
Prin cercetările lor experimentale, laureații din acest an au creat impulsuri de lumină suficient de scurte pentru a fixa mișcările extrem de rapide ale electronilor și a capta imagini în dinamică ale proceselor din interiorul atomilor și a moleculelor. Cercetările în acest domeniu au început în 1987, la Paris, în echipa Prof. Anne L`Huillier, care au permis unei raze LASER cu intensitate foarte mare în domeniul infraroșu să treacă print-un gaz inert, analizând fotonii rezultanți în urma interacțiunilor și observând o serie de overtonuri ale frecvenței de bază. Pierre Agostini și Ferenc Krausz au demonstrat că acest fenomen poate fi utilizat pentru generarea impulsurilor de lumină etrem de scurte.
Mai multe detalii sunt disponibile la linkul: https://www.nobelprize.org/uploads/2023/10/advanced-physicsprize2023.pdf
