- Vizualizări: 61
Pe 15 mai 2025, la AȘM a fost convocată Sesiunea a XVII-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei. În cadrul forului academic, au fost audiate Raportul asupra stării științei din Republica Moldova în anul 2024 și Raportul privind activitatea Academiei de Științe a Moldovei în anul 2024.
Raportul asupra stării științei, elaborat conform Codului cu privire la știință și inovare și Statutului AȘM, cuprinde o analiză amplă a situației în domeniile științei și inovării, politicile implementate, reliefează problemele majore cu care se confruntă comunitatea științifică și propune soluții pentru dezvoltarea durabilă a acestor domeniii strategice. Potrivit informației prezentate de Președintele AȘM acad. Ion Tighineanu, activitatea de cercetare-dezvoltare s-a desfășurat în 42 de entități cu 3.323 de angajați (cu 203 mai puțin față de anul 2023), dintre care 46,2% - cu gradul științific de doctor și 11,7% - de doctor habilitat. Numărul doctoranzilor a scăzut cu 8% comparativ cu anul 2023. Studiile de doctorat, în 2024, s-au desfășurat în 21 de școli doctorale din cadrul a 12 universități. Din cei 1.384 de doctoranzi, peste 60% sunt din domeniul științelor sociale, economice și umanistice, 77,0% realizează teze de doctorat în baza studiilor cu frecvență redusă și doar 45% sunt tineri cu vârsta de până la 35 de ani. Programele de postdoctorat au implicat 27 de persoane, în 2024 fiind inițiate 9 proiecte de postdoctorat. Numărul articolelor științifice publicate în reviste internaționale, indexate în bazele de date Scopus și Web of Science, rămâne la nivelul anilor precedenți, pe când numărul brevetelor de invenție, înregistrate la AGEPI, și numărul de articole publicate în revistele naționale acreditate este în scădere continuă, în ultimii ani.
Agenția Națională de Cercetare Dezvoltare (ANCD) a organizat, în 2024, o serie de concursuri de proiecte de cercetare (Stimularea excelenței în cercetare; Tineri cercetători; Postdoctorat), proiecte de inovare și transfer tehnologic (Vouchere inovaționale; Inovare; Transfer Tehnologic), proiecte pentru dezvoltarea capacităților de participare la programul Orizont Europa și proiecte bilaterale (moldo-germane; moldo-române; moldo-turce; moldo-poloneze; moldo-georgiene). Raportarea rezultatelor obținute în cadrul proiectelor științifice, finanțare de la bugetul de stat, a fost realizată în cadrul ședințelor de audieri publice, organizate de AȘM. În anul de referință, au fost audiate peste 100 de rapoarte ale proiectelor de cercetare și inovare, înregistrările video din cadrul audierilor fiind disponibile în acces deschis pe platforma Youtube.
Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, în 2024, au constituit, în total 699,1 milioane de lei (0,22% din PIB), dintre care cea mai mare parte - peste 70% au reprezentat cheltuielile de personal, iar aproximativ 10 mil. de lei au fost investiți în modernizarea infrastructurii de cercetare, ceea ce reprezintă mai puțin de 2% din totalul cheltuielilor în sector.
Raportul asupra stării științei evidențiază unele probleme sistemice cu impact negativ asupra dezvoltării acestui domeniu în Republica Moldova. Printre acestea se numără finanțarea insuficientă, infrastructura învechită și discrepanța salarială a cercetătorilorștiințifici. Hotărârea de Guvern nr. 864/2023 impune limite bazate pe criteriul de vârstă, prin care sunt afectați cercetătorii care au atins vârsta de pensionare. Deși a fost parțial corectată prin HG nr. 878/2024, se menține controlul excesiv al MEC, fiind încălcată autonomia universitară. Totodată, în urma absorbției de către universități (HG nr. 485/2022), instituțiile de cercetare și-au pierdut statutul de persoană juridică, fiind limitat accesul acestora la proiectele internaționale.
Absența unei Strategii naționale de cercetare și inovare și ignorarea rolului AȘM de consultant strategic al Guvernului afectează prioritizarea domeniilor de cercetare. Din cauza finanțării reduse și a birocrației, numărul doctoranzilor și postdoctoranzilor a scăzut, iar interesul tinerilor pentru carieră în cercetare este în declin.
Academia de Științe propune măsuri concrete pentru revitalizarea științei, cum ar fi: modificarea Codului cu privire la știință și inovare și adoptarea unei Strategii naționale de cercetare, elaborarea unei metodologii de evaluare a organizațiilor de cercetare pentru finanțare diferențiată, bazată pe performanță, crearea unui program național pentru atragerea tinerilor în cercetare, cu accent pe domeniile STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, Matematică).
De asemenea, printre propunerile AȘM se regăsește și modernizarea infrastructurii de cercetare și crearea unei baze de date dinamice ce ar corespunde standardelor europene, promovarea cercetărilor interdisciplinare și a clusterizării pentru eficiență și impact economic.
În pofida numeroaselor obstacole cu care s-a confruntat în anul 2024, comunitatea științifică din Republica Moldova a reușit să realizeze proiecte importante în domenii precum științele vieții, biologia, agricultura, mediul, științele exacte și inginerești, științele sociale, economice și umaniste.
După prezentarea Raportului asupra stării științei din Republica Moldova în cadrul Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general, a prezentat Raportul privind activitatea AȘM în anul 2024. Documentul, elaborat conform Codului cu privire la știință și inovare și Statutului AȘM, reflectă realizările, provocările și planurile de perspectivă ale instituției, consolidând rolul său de consultant strategic al Guvernului și promotor al cercetării științifice.
În 2024 Academia de Științe a finalizat actualizarea componenței Prezidiului AȘM. Totodată, a fost creată Secția suport proiecte interdisciplinare și internaționale, operațională începând cu luna iunie, în scopul intensificării colaborărilor externe și interdisciplinare. AȘM a organizat peste 90 de evenimente științifice, inclusiv 10 conferințe, 19 simpozioane și mese rotunde, 14 ședințe festive și 9 lansări de carte. În calitate de consultant strategic, AȘM a avizat proiecte legislative, precum Legea horticulturii, Legea privind pescuitul și acvacultura, Programul Național de specializare inteligentă „SMART MOLDOVA” 2024–2027 etc. Concursul pentru decernarea Premiilor AȘM - 2024 a evidențiat realizările științifice din anii 2022–2023 în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte. Academia de Științe a consolidat parteneriate prin încheierea acordurilor cu Academia Română, Academia de Științe din Lituania și cu alte instituții. AȘM este membră a Consiliului Științific Internațional, ALLEA, a Parteneriatului Interacademic și EURAXESS, promovând știința deschisă și integrarea în spațiul european de cercetare.
După audierea rapoartelor, sesiunea Adunării Generale a continuat cu luări de cuvânt. Astfel, de la tribuna centrală din Sala Azurie a AȘM, academicianul Alexandru Stratan a subliniat progresele notabile din 2024, în special, în integrarea europeană și cooperarea internațională, uniformizarea titlurilor științifice între profesorii cercetători și cei universitari, alături de numărul record de 322 de titluri de doctor conferite, deși determinat parțial de constrângeri administrative. Totuși, a evidențiat o „realitate contrastantă”, marcată de subfinanțarea cronică a științei, care rămâne la nivelul de 0,22% din PIB, departe de obiectivul UE de 3%. „Finanțarea per cercetător este de 80-90 de ori mai mică decât media europeană”, a punctat acad. Stratan care a criticat stagnarea sectorului și funcția sa „socioculturală de hobby”. Domnia sa a propus un model de „cercetare duală”, similar învățământului dual, prin care studenții din anul III să fie angajați ca laboranți sau asistenți de cercetare, combinând studiile cu activitatea științifică. În vederea stimulării colaborării cu sectorul privat, acad. Stratan a propus crearea unor mecanisme legislative care să ofere deduceri fiscale companiilor ce investesc în cercetare și doctoratele industriale.
Academicianul Leonid Culiuc a calificat situația drept „sumbră”, din cauza exodului tinerilor și a politicilor guvernamentale care demotivează cercetătorii experimentați. „Reformele din ultimii ani, precum reducerea normelor pentru cercetătorii pensionari la 0,25 sau 0,5 de normă, au făcut mai mult rău decât bine”, a afirmat acad. Culiuc, pledând pentru revizuirea Codului cu privire la știință și inovare.
În continuare, academicianul Boris Gaina a apreciat înalt activitatea AȘM, menționând despre ecoul evenimentelor organizate de Academia de Științe nu doar în țară, dar și peste hotarele ei. În acest sens, a evidențiat și numeroasele colaborări internaționale și schimburi de experiență.
Academicianul Viorel Prisăcari a atras atenția asupra dedicării cu care astăzi muncesc oamenii de știință, în pofida finanțării infime. Domnia sa a evidențiat calitățile înalte de care dau dovadă cei care se avântă în aceste timpuri să facă cercetare, exprimându-și speranța că lucrurile se vor schimba spre bine.
La rândul său, membrul corespondent Boris Boincean a pledat pentru finanțarea proiectelor multidisciplinare care să conecteze medicina, agricultura și mediul sub conceptul „o singură sănătate” (sol sănătos, plantă sănătoasă, om sănătos).
De la tribuna forului academic a luat cuvântul și mem. cor. Ion Gagim, avertizând asupra crizei globale de cunoaștere, cu scăderea IQ-ului și proliferarea ideilor pseudo-științifice (ex. „Pământul plat”). Membrul corespondent a propus inițierea unui dialog cu ANACEC și cu universitățile pentru a reconecta cercetarea pedagogică cu realitatea școlară, abordând „noțiunea de om” în educație.
Membrul corespondent Ion Geru a pledat pentru un dialog mai activ cu autoritățile, în special cu MEC, și pentru măsuri urgente care să contracareze declinul producției științifice, consolidând rolul AȘM ca partener strategic al statului în promovarea cercetării.
Aurelian Dănilă, membru corespondent al AȘM, a adus în atenție problema privind indemnizațiile viagere ale membrilor Academiei. Domnia sa a criticat valoarea „simbolică” a indemnizațiilor acordate membrilor AȘM, care variază între 2.500 și 4.000 de lei lunar. Pentru a remedia această inechitate, mem. cor. A.Dănilă a propus includerea în Hotărârea Adunării Generale a unei solicitări oficiale, adresate Parlamentului și Guvernului, prin care să se solicite echivalarea indemnizațiilor viagere.
În intervenția sa, academicianul Grigore Belostecinic a salutat propunerea membrului corespondent Aurelian Dănilă privind majorarea indemnizațiilor viagere ale membrilor AȘM, sugerând că acestea ar trebui indexate anual, similar pensiilor. Inspirat de comunicarea mem. cor. Ion Gagim care a subliniat că „nu are cine să ne audă”, acad. Grigore Belostecinic a reliefat o problemă sistemică vizând receptarea Raportului asupra stării științei. „Codul cu privire la știință și inovare atribuie AȘM responsabilitatea elaborării acestui raport care necesită eforturi considerabile și este dezbătut ore în șir. Dar cine are nevoie de el? Guvernul, Parlamentul, Ministerul Educației și Cercetării, Președinția? Și cine a analizat rapoartele anterioare? Care a fost reacția autorităților?”, a întrebat retoric membrul Adunării Generale. În concluzie, academicianul Belostecinic a constatat eșuarea reformei științei din 2018 și a înaintat propunerea privind inițierea unei noi reforme în domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova.
La Adunarea Generală a fost reiterată opinia academicianului Tudor Lupașcu, expusă în cadrul emisiunii „Obiectiv comun” de la TVR – Moldova: „Reformele realizate nu sunt reușite, știința fundamentală trebuie să fie în cadrul Academiei de Științe. Așa e în multe țări din Europa, inclusiv în România, unde institutele de cercetare sunt în cadrul Academiei. Acum, din păcate, ne ocupăm de birocrație: făcem naveta institut-universitate, universitate-institut. Pentru orice fleac noi trebuie să pierdem timpul. Sunt probleme și cu aprvizionarea cu reagenți etc. și nu putem să ținem piept la tot ce se întâmplă”.
Proiectele de hotărâri cu privire la audierea Raportului asupra stării științei din Republica Moldova și a Raportului privind activitatea Academiei de Științe a Moldovei în anul 2024 au fost aprobate unanim ca bază, urmând a fi completate cu propunerile membrilor forului academic. Adunarea Generală a decis crearea unei comisii pentru revizuirea Codului cu privire la știință și inovare, insistând asupra implicării active a AȘM în dialogul cu autoritățile de resort.
Cristina BUMBU
