- Vizualizări: 173
Prestigioasa Revistă „Limba Română”, cu o istorie de peste trei decenii, a preluat în ultimul său număr (Nr. 5-6, anul XXXIII, 2023) interviurile solicitate acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, semnate de jurnalistul Constantin Olteanu, redactorul-șef al Revistei „Săptămâna”: „Obligația oamenilor de știință, a creatorilor de valori spirituale este să construiască și să pregătească timpul marilor schimbări” și „Un tren accelerat cu destinația Uniunea Europeană: vom ține ritmul?” (2 și 9 iunie, 2023). Motivația de care s-a condus autorul interviurilor a fost următoarea: „ne doream să aflăm opiniile a doi președinți de Academii, care vorbesc și scriu în aceeași limbă, cu privire la unele probleme de interes național. Și atunci, și acum, pornim de la apropierea pe care o constatăm în prezent între cele două instituții academice. Și vorbeam despre mai mulți factori care ar putea genera această apropiere: contextul regional actual, marcat de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova; opțiunea proeuropeană, manifestată la Chișinău cu toată fermitatea; adoptarea unui format comun pentru un șir de acțiuni, dar și felul în care este înțeleasă acum o relație între două Academii surori. I se dă prioritate vreunuia dintre acești factori sau ei sunt la fel de importanți?”
Cititorii noștri vor afla din aceste materiale că Academia Română, în ultimii cei mai complicați ani de existență a AȘM, a luat mereu atitudine față de dispersarea institutelor de cercetare ale Academiei de Științe, a adus un exemplu similar din perioada ceaușistă, când, la fel, institutele ei au fost subordonate altor structuri. După Revoluție, au fost necesari 10 ani de muncă și investiții suplimentare pentru ca institutele de cercetare să fie din nou sub administrarea Academiei Române. Dar și atunci, și acum, n-au fost auzite argumentele oamenilor de știință.
În prezent, este diferită și structura celor două academii, ele activează și în condiții diverse. Doar un detaliu semnificativ privind structura Academiei Române: ea dispune de importante proprietăți private – zeci de mii de hectare de pământ, păduri etc., pe care le-a primit ca donație din partea unor mecenați în sprijinul dezvoltării cercetării și inovării în țara românească.
După cum s-a anunțat, în aprilie curent, a fost adoptat un plan comun de acțiuni al Academiei de Științe din Moldova și al Academiei Române, care va apropia și mai mult cele două maluri ale Prutului. Conform acestui plan, următoarele manifestări științifice comune constituie sărbătorirea Zilei Limbii Române pe 31 august, deschiderea, tot atunci, a Congresului Mondial al Eminescologilor ce-și va desfășura lucrările la Chișinău.
Dl Alexandru Bantoș, redactorul-șef al revistei „Limba Română”, constată realizarea celor două interviuri, înainte de toate, ca o apropiere fără precedent între mediul academic de la București și mediul academic de la Chișinău, iar preluarea acestor materiale le califică drept un act de apreciere a efortului celor două Academii de a șterge diferența și de a coexista sub aripa ocrotitoare a limbii române.
Tatiana ROTARU
