Rezultate științifice valoroase obținute prin implementarea proiectelor de cercetare la Universitatea de Stat din Moldova în anul 2020

22.02.2021
Vizitatori unici: 67

În anul 2020 cercetătorii științifici ai USM din domeniul științelor sociale, economice și umanistice au publicat 6 monografii, 5 culegeri, 2 manuale, 10 articole științifice în reviste indexate în bazele de date Scopus/WoS, 18 articole în reviste internaționale, 50 de lucrări în reviste naționale, 12 articole în alte reviste naționale, 109 articole în culegeri naționale și internaționale, 50 de teze ale comunicărilor la congrese, conferințe, simpozioane. Au fost elaborate 2 documente de politici educaționale. Cercetătorii au participat cu peste 130 de comunicări la conferințe naționale și internaționale. Rezultatele activității cercetătorilor științifici au fost apreciate prin conferirea a 4 medalii și 4 diplome.

Colaboratorii Universității de Stat din Moldova în domeniul științelor sociale, economice, și umanistice au fost antrenați în anul 2020 în 7 proiecte din cadrul Programelor de Stat 2020-2023, 1 proiect în cadrul Programului Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare „Orizont 2020”, 2 proiecte COST, 2 granturi de finanțare.

I) Proiectul „Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului” a avut drept obiectiv pentru anul 2020 profilarea etapelor de schimbare și identificarea particularităților societale ale guvernării, cu accentuarea relevanței socio-juridice a modernizării guvernării axate pe drepturile omului. În acest scop, au fost elaborate și aplicate „Chestionarele cu privire la percepția cetățenilor asupra guvernării axate pe drepturile omului”; „Cu privire la asigurarea de către autoritățile publice din RM a bunei guvernări axate pe drepturile omului”. Pentru promovarea unor practici legale de aplicare a prevederilor Codului administrativ, dar și a Legii privind accesul la informație, au fost prezentate metodologii de evaluare și diferențiere a problemelor juridice.

Rezultatele cercetării au fost publicate în următoarele lucrări:

CIOBANU, R. Reperele constituirii unei metodologii interdisciplinare în drept. Chișinău: ArtPoligraf, 2020. 344 p.

PANTEA, O. Drept contravențional. Chișinău, 2020. 274 p.

ARAMA, E., CIOBANU, R. Validarea metodologiei juridice în interacțiunea dintre teoria și practica dreptului. În: Convergențe spirituale Iași-Chișinău. Iași, nr. 16-17/2020, p. 277-288.

CIOBANU, R., ROSCA, M. Premise metodologice de evaluare a mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului. În: Akademos. nr. 3, 2020, p. 86-94.

NEGRU, A., CRECIUN, N. Should the Judicial Inspection Body Care about Judicial Corruption? The Cases of Moldova and Romania. În: Cogito. Multidisciplinary Research Journal, vol. XII, no. 3, September, 2020, p. 118-152 ș. a.

II) În cadrul proiectului „Protecția consolidată a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicalăa fost evaluat gradul de protecţie a drepturilor pacientului în diferite sisteme de asigurări obligatorii și/sau facultative prin stabilirea şi completarea cu date de ordin statistic a trei acte: a) Ansamblul de acte normative, regulatorii şi operaţionale care acordă suport formalizat protecţiei drepturilor pacientului; b) Numărul de cazuri stabilite de malpraxis în cadrul prestării serviciilor de sănătate pacienţilor; c) Sumarul practicii judiciare naţionale şi străine în materia protecţiei drepturilor pacienţilor. A fost redactată „Diagrama grafico-schematică a valorilor obţinute în urma prelucrării rezultatelor de evaluare a  gradului de protecţie a drepturilor pacienţilor asiguraţi”.

Rezultatele cercetării au fost publicate în următoarele lucrări:

SADOVEI. N. Teoria generală a dreptului medical. Chișinău: CEP USM, 2020.

GUCEAC, I. Modelarea procesului de analiză a doctrinei în materia protecției drepturilor pacienților în diferite sisteme de asigurări obligatorii și/sau facultative. Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe Sociale. 2020, nr. 4.

III) A fost elaborat și testat un model de cercetare științifică interdisciplinară de promovare a imaginii avantajoase și atractive a orașelor Chișinău, Bălți și Cahul prin intermediul artei și mitopoeticii, care va servi drept bază pentru activitățile orientate spre promovarea imaginii Republicii Moldova în afara hotarelor ei. Au fost identificate căi de transmitere a complexei şi variatei experiențe cultural-istorice și mitologice a orașelor noastre.

Patrimoniul de studii culturale și istorice, povești, mituri, legende etc. despre Chișinău, recuperate, adunate și valorificate interdisciplinar de cercetători, demonstrează existența unei culturi urbanistice cu tradiții europene, relevante, mai ales, din punctul de vedere al bogăției patrimoniului artistic și mitopoetic. Colecția de narațiuni cu valoare simbolică și estetică, alcătuită la această etapă a proiectului, conferă orașului Chișinău un autentic prestigiu cultural, asigură calitatea ghidajului turistic și muzeal etc.

Au fost create 5 filme documentare, obținute în rezultatul valorificării istoriei, patrimoniului arhitectural, cultural-artistic și mitopoetic al orașului Chișinău, cu următoarele teme: Cetatea Chișinăului (M. ȘLAPAC); Arhitectura Chișinăului interbelic (M. ȘLAPAC, A. CEASTINA); G. D. Dumitrescu despre Chișinăul interbelic (A. GRATI); Bisericile vechi ale Chișinăului în pictură (N. PROCOP); Clădirea Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” în timp (M. HARJEVSCHI), precum și o expoziție virtuală pe tema Bisericile vechi ale Chișinăului în pictură.

Dr. hab. Aliona Grati a întocmit și a sistematizat o bază de date cu informații referitoare la literatura călătorilor străini, ajunși în orașul Chișinău, și a analizat imaginea orașului prin grila metodologiei imagologiei literare. Astfel, s-a profilat o panoramă a percepției Chișinăului. Rezultatul acestui studiu este monografia „Chișinău. Morile timpului. Eseu de imagologie literară”. Chișinău: Editura Prut internațional, 2020. 368 p.

Rezultatele proiectului și-au găsit reflectare într-o serie de lucrări:

IOVU, Elisaveta. Imagologia literară: școli, direcții, metode. Chișinău: Artpoligraf, 2020, 222 p.

HANGANU, Aurelia; UNGUREANU, Elena; VARZARI, Elena. Oameni ai cuvântului. Chișinău: Foxtrot, 2020.

CONDRATICOVA, Liliana (coord.). Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine, 600 p.

CONDRATICOVA, Liliana (coord.). Tradiție și contemporaneitate în artele vizuale și culturologie. În onoarea doctorului în studiul artelor Ludmila Toma, 233 p.

CHASTINA, Alla. The grave of the son of the leader of the Serbian people in Chisinau: the history of a modest monument of the first half of the XIX century and the participation of the Royal Academy of Sciences of Serbia in its preservation. Dialogica. An II, nr.1, 2020, p. 122-129.

CONDRATICOVA, Liliana; BUJOREAN, Tatiana; CERCAȘIN, Marina; TOCARCIUC, Alina. Ateliere de confecționare a pieselor textile și vestimentare din RSS Moldovenească în anii 1945–1960. ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS. Vaslui: Muzeul Județean Vaslui „Ștefan cel Mare”, editura PIM, nr. XL, vol. I, p. 275-286.

DEMENTIEVA, Diana. Tangentiality of the Theoretical-literary Movements in the 20th Century: Modern Roman, Reading Theories, Dialogism. Journal of Romanian Literary Studies. International Romanian Humanities Journal. Târgu Mureș: Arhipelag XXI Press, nr. 20, 2020, p. 899-911.

GRATI, Aliona. Three literary representations in the avant-garde manner of the inter-war Chișinău. Journal of Romanian Litterary Studies. Târgu-Mureș, România, 2020, nr. 20, p. 170-177.

MIRON, Viorel, MIRON, Marina. Chișinăul în trasee turistice: unele aspect istorice. Dialogica. An II, nr. 3, 2020, p. 105-112.

PROCOP, Natalia. Bisericile în plan triconc din Chișinău în viziunea artiștilor plastici. Dialogica. An II, nr. 3, 2020. p. 119-128.

STĂVILĂ, Tudor. Une breve histoire des Beaux-Arts de la Bessarabie au XXe siecle. Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură, An II, nr. 2, 2020. p. 40-50.

ȘIMANSCHI, Ludmila. Literary representations of the urban space of the Chișinău city in the texts of the Romanian writers from Basarabia. Journal of Romanian Literary Studies (JRLS). Târgu-Mureș: Arhipelag XXI Press, România, nr. 20, 2020, p. 289-299.

ŞLAPAC, Mariana. Arhitectura Chişinăului interbelic. Dialogica. An II, nr. 3, 2020, p. 50-62.

Aprecierea activității științifice (distincții):

CEASTINA, Alla. Diploma de Onoare a Academiei de Științe a Moldovei, 18 august 2020, AȘM; PROCOP, Natalia; SÎRBU, Livia; NEGRU, Valentina; HANGANU, Aurelia. Premiul Academiei de Științe a Moldovei, nominalizarea Studiul artelor „Maria Bieșu”, 11 noiembrie 2020, AȘM; SURUCEANU, Valeria. Diploma de Onoare a Academiei de Științe a Moldovei, 18 august 2020, AȘM; ȘLAPAC, Mariana. Medalia „Dimitrie Cantemir”, 11 decembrie 2020, AȘM.

IV) Examinarea „Cadrului conceptual, metodologic și managerial al educației nonformale în Republica Moldova” a avut, în anul 2020, drept rezultat fundamentarea „Concepției educației nonformale din Republica Moldova”, structurate în două componente: (1) educația nonformală pentru elevi, care se realizează prin educația și învățământul extrașcolar și (2) educația nonformală a adulților, care se realizează prin: formarea profesională continuă și formarea nonprofesională continuă (formarea culturii generale). A fost argumentată structurarea aparte a educației extrașcolare, axată pe patru domenii: „Cultură și Societate”, „Arte”, „Știință. Tehnică. Tehnologii” și „Sport, Turism și Agrement”, iar fiecare din domenii pe profiluri.

A fost propusă abordarea educației nonformale din perspectiva educației pe parcursul întregii vieți, abordării educației nonformale din perspectiva curriculumului și a sistemului de competențe-cheie.

Au fost elaborate și aprobate documente de politici educaționale: GUȚU, Vl. (coord. științ.), GRÎU, N. (coord. gen.); CRUDU, V. (coord. gen.); MARȚ, V. (coord. op.); BRAGARENCO, N.; BURDUH, A.; COSUMOV, M.; COTOVIȚ-CAIA, D.; FLOREA, V.; GUȚU, Vl.; ȘEVCIUC, M.; ȚURCANU, C. Cadrul de referință al educației și învățământului extrașcolar din Republica Moldova. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 2020, 98 p.; GUȚU, Vl. (coord. științ.); GRÎU, N. (coord. gen.); CRUDU, V. (coord. gen.); MARȚ, V. (coord. op.); BRAGARENCO, N.; BURDUH, A.; COSUMOV, M.; COTOVIȚCAIA, D.; FLOREA, V.; GUȚU, Vl.; ȘEVCIUC, M.; ȚURCANU, C. Curriculum de bază: competrențe pentru educația și învățământul extrașcolar din Republica Moldova. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău: CEP USM, 2020, 30 p.

Rezultatele cercetării au fost publicate într-o serie de lucrări:

GUȚU, Vl. (coord.); DANDARA, O.; BODRUG-LUNGU, V.; ȚURCANU, C.; BLÎNDUL, V.-C.; POSȚAN, L.; TOMA, N.; CIOBANU, L. Teoria și practica educației nonformale în Republica Moldova. USM, Chişinău: CEP USM, 2020, 130 p.

POSȚAN, L. Creionări la Cadrul de referință al educației nonformale în Republica Moldova. Reflecții… non-formale. Buletin informativ al Asociației pentru Educație și Formare TopFormalis – Oradea, România. 2020, nr. 13/octombrie. București: ProUniversitaria, p. 4-11.

ȚURCANU, C. Non-formal education: terminological and conceptual delimitations. Educația omului de azi pentru ziua de mâine. Oradea, România. 2020.

BLÂNDUL, V.-C., TURCANU, C. Unele aspecte ale politicilor europene privind educația nonformală. Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe ale Educaţiei. Chişinău: CEP USM, 2020, nr. 9(139), p. 19-26.

DANDARA, O. Proiectarea carierei de către femei: rezultat al influenței contextului nonformal și informal. Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe ale Educaţiei. Chişinău: CEP USM, 2020, nr. 9(139), p. 3-8.

Aprecierea activității științifice (distincții):

Diploma și medalia de argint la EURO INVENT, 12 Edition, European Exhibition of Creativity and Innovation 2020, Iași, România, pentru studiul monografic „Conexiune și continuitate între și intra cicluri de învățământ superior”, autori: Vl. Guțu, M. Paiu, T. Repida, C. Țurcanu, C. Vasilache, O. Dandara, V. Gorș-Postică, M. Șevciuc, N. Bîrnaz, N. Toma, E. Muraru.

VI) În baza surselor istorice inedite, coroborate cu cele de istorie orală, a fost inițiată cercetarea în vederea reconsiderării istoriei învățământului superior din RSS Moldovenească. A fost creată o bază de date de peste 1500 de dosare referitoare la tema cercetată. A fost elaborată metodologia și instrumentele de colectare a surselor alternative, materializate în două documente „Ghidul interviului semistructurat pentru persoanele care au fost studenți, cadre didactice, personal de conducere în sistemul de învățământ superior din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1944–1991)” și „Pașaportul interviului semistructurat”. Cercetătorii au încercat să combată imaginea stereotipizată a memoriei colective, care idealizează modul de organizare și acționare a autorităților sovietice în și prin învățământul superior din RSSM, și au identificat scopurile reale ale regimului comunist în crearea și dezvoltarea unui sistem educațional superior ramificat într-o republică, unde lipsise o tradiție a învățământului superior. De asemenea, au fost puse în valoare unele personalități care au creat și realizat învățământul universitar, moștenit  de Republica Moldova, oferind tinerilor din Republica Moldova modele de sacrificiu și abnegație puse în serviciul învățământului și științei naționale, care ar putea să-i motiveze și să-i determine să se lase încadrați în activitatea de cercetare și didactico-științifică în Republica Moldova, ceea ce va contribui și la diminuarea procesului de migrație a tinerilor.

Rezultatele au fost publicate în lucrările:

ROTARU, L.; XENOFONTOV, I.V (coord.). O utopie devenită realitate: învățământul superior în RSS Moldovenească – de la planificare la reproducere, Chişinău: S. n., 2020. 288 p.

EREMIA, I. La dichiarazione di indipendenza della Repubblica Moldova: Questioni metodologiche. Transylvanian Review. 2020, vol. XXIX, Supplement no. 1, p. 281-291.

ROTARU, L. L’istruzione universitaria come oggetto e strumento delle politiche sovietiche nella Repubblica Moldova: Fonti e metodo di ricerca. Transylvanian Review. 2020, vol. XXIX, Supplement no. 1, p. 251-261.

СТЕПАНОВ, Ж. Высшее журналистское образование в МССР: концептуальные подходы. Вiстик Нацiонального Унiверситету Лвiвска Полiтехнiка. Серiя Журналiстськi Наукi. 2020, №. 4, c. 88-95.

XENOFONTOV, I. V., PRISAC, L. Cercetarea științifică la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (1945–1990). Akademos. 2020, nr. 2 (57), p. 103-113.

СТЕПАНОВ, Ж. Высшее журналистское образование в Молдавской ССР (1966-1991): становление и особенности развития. Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale). 2020, nr. 3(133), p. 37-42.

 

VII) În baza publicațiilor și a materialelor de arhivă a fost întocmit un repertoriu al siturilor din epoca fierului din regiunea Nistrului Mijlociu (raioanele Rezina și Șoldănești) și bazinul râului Cogâlnic (raioanele Hâncești și Cimișlia), cercetarea bazându-se pe studiul a patru fortificații (Cogâlniceni, Curatura, Țahnăuți, Țareuca) și peste 30 de așezări deschise (Cogâlniceni II, Cogâlniceni IV, Pereni, Vadul Rașcov ș.a.).

A fost stabilit că nu toate siturile atribuite anterior epocii fierului aparțin anume acestei perioade. Pe suprafața unora dintre ele au fost descoperite artefacte din alte perioade istorice (cel mai frecvent - cultura Cucuteni-Tripolie), lipsind, însă, cele din epoca fierului, fapt care sugerează radierea lor din repertoriul siturilor din această perioadă. De asemenea, în procesul perieghezelor au fost descoperite unele situri necunoscute anterior (Curatura II, Saharna Mare – așezarea deschisă, Logănești etc.). Totodată, s-a constatat că unele situri arheologice se află în continuă degradare din cauza factorului antropic.

În urma prospecțiunilor geomagnetice și a cercetărilor arheologic realizate la situl Saharna „Rude”, r-nul Rezina, a fost descoperită o „citadelă” cu diametrul de cca 70 m, care, conform artefactelor recuperate din șanțul defensiv, a fost atribuită primei epoci a fierului (cultura Cozia-Saharna). De asemenea, analiza hărții geomagnetice a permis identificarea unei porți de intrare în formă de „clește”, amplasate pe latura de vest a cetății. În urma cercetărilor arheologice a fost atestată și calea de acces spre „citadelă”.

Cercetarea arheologică efectuată la periferia de nord a așezării din prima epocă a fierului de la Saharna „Țiglău”, a scos în evidență o înmormântare dublă, realizată direct pe nivelul antic de călcare, care a fost înconjurată de o structură rectangulară din bucăți și lespezi de piatră din calcar. Inventarul funerar (o ceașcă) este specific culturii Cozia-Saharna (sec. X-IX a. Chr.), ceea ce a permis și încadrarea cronologică a mormântului în această perioadă.

Sondajul realizat la situl fortificat Climăuții de Jos VIII „Pe Holm”, r-nul Șoldănești, a confirmat existența aici a unui nivel de locuire din cea de-a doua epocă a fierului, iar descoperirea unui fragment de amforă de Heracleea Pontică cu ștampilă indică asupra încadrării lui în secolul IV a. Chr.

Cercetările de suprafață efectuate pe latura de nord a fortificației getice Saharna Mare s-au soldat cu descoperirea unei porți de intrare, flancată de un bastion, necunoscute anterior. Iar investigațiile arheologice realizate la bastion au clarificat modul de edificare al acestuia. S-a constatat că la construcția bastionului a fost utilizată masiv piatra de calcar, care a fost clădită sub forma unui zid semicircular. În interiorul bastionului a fost depistată o încăpere adâncită în sol cu cca 2 m (un fel de cămară), în care, probabil, își păstrau proviziile apărătorii cetății.

În urma cercetărilor arheologice la situl Lipoveni II-La Nisipărie, r-nul Cimișlia, au fost depistate și cercetate nouă complexe arheologice (gropi de provizii/menajere). Conform materialelor arheologice colectate din gropi, acestea datează cu prima epocă a fierului.

Rezultatele au fost publicate în lucrările:

ZANOCI, A., BĂȚ, M. (editori). Relații interculturale în spațiul tiso-nistrean în epoca fierului / Cross-Cultural Interaction in the Tisza-Dniester region in the Iron Age. Chișinău: Bons Offices, 2020. 200 p.

KULKOVA, M., KASHUBA, M., GAVRYLYUK, N., KULKOV, A., KAISER, E., VETROVA, M., ZANOCI, A., PLATONOVA, N., HELLSTRÖM, K., WINGER, K. Composition of white paste inlay on the pottery from sites of 10th-8th centuries BC in the Northern Pontic Region. Archaeometry 62/5, 2020, p. 917-934.

ZANOCI, A., KULKOVA, M.A., BĂȚ, M., KULKOV, A.M. Early Iron Age Pottery from Saharna Mare–Dealul Mănăstirii: Interdisciplinary Approach. Peuce s.n. XVIII, 2020, p. 67-110.

NICULIȚĂ, I., COROBCEAN, A. Social status reflected in the funeral rite and ritual of the communities that inhabited the area between the Pruth and the Dniester in the second half of the 1st millenium BC. Mousaios XXIII, 2020, p. 189-196.

SIMALCSIK, A., VORNIC, Vl. Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Tigheci (campania 2018). Date paleoantropologice. Acta Musei Tutovensis XVI, 2020, p. 76-87.

MUNTEANU, O., BĂȚ, M., ZANOCI, A. Fibule din fier de schemă La Tène timpuriu descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. Tyragetia s.n. XIV/1, 2020, p. 23-70.

Universitatea de Stat din Moldova editează, în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, reviste de categoria B:

„Studia Universitatis Moldaviae”, Seria Ştiinţe sociale (ISSN 1814-3199), indexată la profilurile sociologie, asistenţă socială, științe juridice, știinţe politice; Seria Ştiinţe Exacte şi Economice (ISSN 1857-2073), indexată la profilurile economie, drept, sociologie, știinţe politice; Seria Ştiinţe umanistice (ISSN 1811-2668), indexată la profilurile istorie şi arheologie, filosofie, filologie; Seria Ştiinţe ale educaţiei (ISSN 1857-2103), indexată la profilurile științe ale educației, psihologie; „Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură” (ISSN 2587-3695, E-ISSN 1857-2537), indexată la profilurile studiul artelor, filologie, istorie şi arheologie.

În anul 2020 au fost lansate câte 2 numere ale seriilor Revistei „Studia Universitatis Moldaviae” și 3 numere ale revistei „Dialogica”.

 

Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte

 

Sursa:
Categorie: