Simpozionul internațional „Studiul artelor în context european” – un angajament în dialogul cultural

10.06.2021
Vizitatori unici: 434

„Avem valori. Creăm valori. Aceste valori trebuie cunoscute”

Acad. Mihai Cimpoi

În cadrul „Săptămânii științei” consacrate aniversării a 60-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 75 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare de tip academic, în perioada 8-9 iunie, a avut loc un eveniment de anvergură – prima ediție a simpozionului internațional „Studiul artelor în context european”, continuând „sărbătoarea spiritului”, după cum a apreciat acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în debutul conferinței științifice comune „Cercetări științifice în contextul provocărilor secolului XXI”. Simpozionul a fost organizat prin eforturi comune de Academia Română și Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Departamentul Științe Umaniste al Universității de Stat din Moldova, în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”.

Manifestarea științifică a întrunit cei mai notorii specialiști în domeniul artelor vizuale și audiovizuale. Arealul geografic al participanților a fost unul impresionant – România, Federația Rusă, Ucraina, Germania, Israel și, desigur, Republica Moldova – participarea largă a cercetătorilor fiind subliniată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. „Este un succes al cercetătorilor, care cu dăruire de sine lucrează chiar și în condițiile de pandemie, în condițiile în care noi avem mai puține posibilități să ne deplasăm, dar spațiul virtual ne dă posibilitatea să fim aproape unul de altul și să continuăm activitatea științifică”, a menționat Președintele Academiei salutând participanții la simpozion.

Mem. cor. Victor Moraru, vicepreședintele AȘM și conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, a istorisit despre traseul dificil parcurs de inițiatori și organizatori, precizând că din cauza condițiilor epidemiologice, acest for științific nu s-a putut desfășura la 2-4 aprilie 2020, după cum fusese preconizat inițial. Denumirea simpozionului este foarte semnificativă, în opinia vicepreședintelui V. Moraru, întrucât „suntem dominați cu toții de această aspirație să ne simțim parte a civilizației europene, să facem schimb de păreri, să împărtășim opiniile noastre cu privire la starea științei în domeniul atât de frumos cum este studiul artelor, care constituie patrimoniu, esența civilizației, a unui popor”, întrezărind astfel și noi relații de colaborare între țările participante la eveniment.

Cu un mesaj de salut s-a adresat participanților dl dr. Paul Gamurari, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova, care și-a exprimat convingerea că un simpozion cu un generic actual, sugestiv și multidisciplinar, va deveni o tradiție pentru oamenii de știință, cercetarea domeniului artelor fiind necesară și utilă pentru promovarea patrimoniului cultural și pentru educația artistică.

Ședința plenară din data de 8 iunie a fost moderată de mem. cor. Mariana Șlapac și dr. hab. Aurelian Dănilă, care a venit cu o surpriză pentru comunitatea științifică, făcând public programul concertului festiv consacrat deschiderii Academiei de Științe a RSS Moldovenească la 2 august 1961.

Problema integrării patrimoniului artistic din Republica Moldova în spațiul European, în special, patrimonial cultural din localitățile din stânga Nistrului, a fost abordată de dr. hab. Liliana Condraticova, care a subliniat importanța proiectelor europene de restaurare și promovare a patrimoniului, care a obținut astfel o speranță de viitor, pentru restabilire, integrare și valorizare științifică, economică, culturală.

Aspecte inedite cu referire la viața și activitatea arhitectului care a proiectat clădirea actualei Președinții a Republicii Moldova au fost prezentate de dna mem. cor., dr. hab. Mariana Șlapac, care ne-a realizat și o excursie virtuală în interiorul clădirii Președinției. Una din cele mai cunoscute și interesante clădiri din centrul istoric al Chișinăului a fost proiectată inclusiv de Arcadi Zalțman, care și-a pierdut viața în timpul atacului terorist din 11 septembrie 2001, la vârsta de doar 45 de ani.

Cele șapte decenii de activitate a Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române au fost relatate de dl dr. hab. Constantin Ciobanu, cercetător științific I, secretar științific al institutului de la București. Mai multe rezultate obținute în domeniile artelor vizuale și audiovizuale, itinerarul secțiilor de cercetare, dar și activitatea criticilor de artă și notorietăților în domeniul studiului artelor au fost reflectate de dl profesor, care a schițat, totodată, și anumite perspective de colaborare. De altfel, constituit  la finele anului 1948 printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, Institutul de Istoria Artei a început să funcționeze în vara lui 1949 sub conducerea profesorului George Oprescu, care a exercitat funcţia de director timp de două decenii.

Colegul său de la același institut, dr., cercetător științific II Marian Țuțui ne-a readus în atmosfera României interbelice, discutând despre „O vară de neuitat” (1994, ce reprezintă o adaptare a nuvelei „Salata” din romanul „Cronică de familie” de Petru Dumitriu), montat de regizorul de teatru, operă și film român Lucian Pintilie, care este tratată ca o reconstituire fără nostalgie a României interbelice.

Din Germania, dna profesor Violeta Dinescu, a fost foarte inspirată pentru a ne prezenta  informații valoroase privind creația muzicală europeană plasată prin voia sorții între tradiție și contemporaneitate, tinzând spre integrare în peisajul cultural european.

Anul 2021 este marcat de asemenea prin aniversarea de 150 de ani ai reputatului savant Nicolae Iorga. În acest context, mem. cor. Ion Hadârcă a pus în evidența personalitatea polivalentă a istoricului, aducând informații mai puțin cunoscute dintr-un jurnal inedit.

Doamna dr. Irina Sikorskaia (Kiev, Ucraina), a efectuat o trecere în revistă a relațiilor moldo-ucrainene în domeniul muzicologiei și a dialogului cultural, al festivalurilor de muzică și studierea artei muzicale, subliniind rolul și importanța acestor legături cu un deosebit impact asupra dezvoltării studiului artelor din Republica Moldova și, respectiv, Ucraina. Subiectul noilor  orizonturi în reflectarea fenomenelor muzicale a fost abordat de cercetătoarea din Moscova, dr. hab. Natalia Efimova, care a subliniat necesitatea paradigmei cercetării artei muzicale, precum și a studiilor în domeniul muzicologiei.

Lucrările simpozionului au continuat miercuri, 9 iunie, fiind repartizate pe două secțiuni moderate de dr. hab., prof. Nicoleta Vornicu de la Iași, dr. hab. Aliona Grati, dr. Natalia Procop și subsemnata. În cadrul secțiunilor au fost abordate mai multe subiecte de o importanță majoră pentru cultura noastră, pentru educația prin și pentru patrimoniu, pentru dezvoltarea durabilă a societății, participanții discutând despre interferențele în context european ale artei, subliniind faptul că cultura este forța motrice a societății. și, desigur, o trecere în revistă a repertoriului italian al Mariei Bieșu.

Am aflat mai multe lucruri necunoscute din creația și activitatea personalităților marcante din domeniul culturii – despre creația actorului Eugen Ureche, despre Maria Cebotari renumită în operele mozartiene și repertoriul italian al Mariei Bieșu; tandemul arhitecților A. Bernardazzi și H. Lonsky; grafica de carte în creația artistului plastic Aurel Guțu-Resteu ș.a.

Mai mulți participanți au subliniat locul și rolul patrimoniului în educația școlară, dar și universitară, punând în discuție problema utilizării monumentelor de arhitectură în scopuri muzeistice pentru păstrarea eficientă și conservarea patrimoniului arhitectural, precum și locul bibliotecilor salvgardarea și promovarea patrimoniul cultural urban ș.a.

Este îmbucurător faptul că mai mulți cercetători și-au axat rapoartele pe problemele dezvoltării istorice și culturale ale urbei noastre, orașul Chișinău, care merită a fi cunoscute, anul acesta și pentru capitala Republicii Moldova fiind cea de-a 585-a aniversare.

„Avem valori. Creăm valori. Din păcate aceste valori nu le cunoaște lumea”, a subliniat acad. Mihai Cimpoi la finalul lucrărilor Simpozionului, accentuând necesitatea, după cum afirma celebrul filosof C. Noica, să ne cunoaștem pe noi înșine mai bine și trebuie să ne facem cunoscuți în lume. Aceste valori trebuie cunoscute, sunt multe nevalorificate, prin aceste valori ne angajăm în dialogul european, și trebuie să ne ducem în Europa cu valorile noastre, a totalizat acad. Cimpoi desfășurarea Simpozionului internațional „Studiul artelor în context european”.

 

Dr. hab. Liliana Condraticova

Categorie: