Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural consemnate la Academia de Științe a Moldovei

06.10.2023
Vizitatori unici: 910

Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine – sub acest generic a consemnat Academia de Științe a Moldovei Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural Living Heritage/Patrimoniul viu, alături de Universitatea de Stat din Moldova, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R. (Iași, România), Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina (Lvov), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei ș.a.

Conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”/„Cultural Heritage of Yesterday – Contribution to the Development of a Sustainable Society of Tomorrow”), ediția a VIII-a, a reunit, în zilele de 26 și 27 septembrie 2023, peste 110 cercetători de la instituții prestigioase de cercetare şi de învățământ din Republica Moldova, România și Ucraina.

La inaugurarea lucrărilor simpozionului au participat președintele a. i. al AȘM dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, secretarul științific general al AȘM dna dr. hab. Liliana Condraticova, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru știință, cultură, sport și mass-media dl Virgiliu Pâslariuc, directorul interimar al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare dl Vadim Iațchevici, Președintele Uniunii Arhitecților din Republica Moldova dl Iurie Povar, șeful Filialei Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău dl Anatolie Povestca, alți invitați de onoare.

În mesajul de deschidere a evenimentului, dna dr. hab. Liliana Condraticova, moderatoare a conferinței și președinte al comitetului organizatoric, a salutat prezența la simpozion a colegilor de peste hotare – din România (Iași, București, Buzău, Alba-Iulia, Suceava) și a celor din Ucraina (Lvov, Kiev), precum și a participanților din țară, menționând că „Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural la care ne dăm întâlnire, în mod tradițional, ne-au reunit și de această dată pentru a consemna împreună patrimoniul cultural”. Dna dr. hab. Liliana Condraticova a făcut o trecere în revistă a manifestărilor științifice preconizate pentru data de 26 septembrie 2023. Moderatoarea conferinței a relevat că este semnificativ faptul că de Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural, pentru a sensibiliza și încuraja oamenii să se implice în acțiunile ce țin de protejarea patrimoniului cultural, Ministerul Culturii organizează Forumul cultural „Patrimoniul național arhitectural: provocări, realizări și perspective”. În cadrul accestui eveniment, Casa de Arhitecți din Germania, câștigătoare a concursului internațional de soluții arhitecturale pentru reabilitarea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, va prezenta proiectul în baza căruia va fi reconstruit noul edificiu. „Sperăm că, în cele din urmă, după trei ani de așteptare, vom avea o clădire nouă a Filarmonicii Naționale”, – a remarcat dna dr. hab. Liliana Condraticova. (Amintim că la 24 septembrie 2020, în urma unui incendiu devastator, o mare parte din sediul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” a fost mistuită de flăcări).

Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor, marcate, de asemenea, la 26 septembrie, moderatoarea simpozionului a adresat un mesaj de felicitare Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova care, pe parcursul anilor, se alătură acestei inițiative europene prin promovarea diversității culturale și lingvistice, prin încurajarea studierii limbilor străine la orice vârstă. De asemenea, au fost adresate cuvinte de felicitare cercetătorilor de la Institutul Patrimoniului Cultural, în legătură cu organizarea, în aceste zile, a unei conferințe științifice cu participare internațională.

În aceeași ordine de idei, dna dr. hab. Liliana Condraticova a menționat că „spre regret, suntem în cea de-a 580-a zi de la declanșarea de către Rusia a războiului agresiv împotriva Ucrainei, care luptă pentru suveranitate și integritatea sa teritorială, și tot astăzi consemnăm Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare, marcată anual de statele membre ale ONU. De aceea, credem că am ales o zi semnificativă pentru realizarea acestei conferințe, dat fiind faptul că patrimonial cultural și înșiși noi, oamenii, ne putem dezvolta doar în condiții de pace”, – a reliefat dna dr. hab. Liliana Condraticova.

Promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural se referă nemijlocit și la cea de-a 105-a aniversare de la Unirea Basarabiei cu România, act istoric votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918. Mai multe subiecte cu privire la patrimoniu au fost abordate la Conferința științifică „105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Unde-s doi puterea crește”, care a avut loc la 27 martie 2023, la Chișinău, cu suportul Primăriei Buzău și susținerea necondiționată a primarului dl Constantin Toma (materialele publicate pot fi accesate pe pagina revistei de știință „DIALOGICA”, lansată în cadrul acestui simpozion organizat în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural). „Pentru Ucraina și Republica Moldova, care au obținut în anul 2022 statutul de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, experiența României în procesul de conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural, material și imaterial este de neprețuit”, – a reliefat dna dr. hab. Liliana Condraticova.

La lucrările conferinței s-au înregistrat peste 110 cercetători științifici, specialiști în domeniu din țară și de peste hotare. Printre participanții la eveniment s-au regăsit reprezentanți ai mediului academic, experți în probleme de patrimoniu cultural, arhitecți.

Cu un cuvânt de salut către participanții la simpozion s-a adresat dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, care a menționat că se simte onorată să vorbească în fața înaltei audiențe internaționale, dar și interdisciplinare. „Cred că acești doi de inter este anume formula care definește această conferință”, – a reliefat doamna membru corespondent. Acest an – Anul European al Rezilienței pe Cultură, Anul European al Educației și Formării a fost declarat de către Consiliul Europei An al Patrimoniului Viu (Living Heritage). Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural sunt marcate anual în luna septembrie, începând cu 1954, de către 50 de state semnatare ale Convenției Culturale Europene. Republica Moldova se solidarizează, inclusiv prin intermediul acestei conferințe, practicilor statelor europene în vederea protejării, promovării și valorificării patrimoniului cultural.

Dna mem. cor. Svetlana Cojocaru a relevat că Secțiunile incluse în Program impresionează prin varietatea lor, fiind puse în valoare multe subiecte inedite, mai puțin cunoscute până acum, dar și unele aspecte de patrimoniu ale or. Chișinău și or. Bălți, ale creației arhitectului A. Șciusev. Domnia sa a remarcat participarea, la edițiile conferinței, a colegilor de la Iași care au organizat Secțiunea tematică Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, experiență și bune practici, subliniind că este anume acel exemplu de interdisciplinaritate la care s-a referit, deoarece printre participanții la această Secțiune sunt întâlniți specialiști din cele mai diverse domenii: științe exacte, științe umaniste, științe ale vieții. În același timp, dna membru corespondent a apreciat curajul colegilor din Ucraina, în special al cercetătorilor din or. Lvov, care au organizat Secțiunea Arta populară decorativă aplicată – probleme de cercetare, reprezentare și valorificare a artefactelor autentice, și în pofida situației extrem de dificile în care se află din cauza războiului agresiv al Rusiei împotriva poporului ucrainean, au găsit forță și entuziasm de a se convoca în reuniuni științifice pentru a continua cercetările.

Vicepreședintele Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media dr. în istorie Virgiliu Pâslariuc a reliefat importanța consolidării eforturilor de protecție și valorificare a  patrimoniului cultural, apeciind faptul că reuniunea științifică a depășit cadrul național, reușind să atragă colaborarea colegilor din România și a celor din Ucraina. „Patrimoniul nu aparține unei singure societăți, unei singure țări, patrimoniul aparține tuturor și fiecare societate are responsabilitatea sa pentru patrimoniul pe care trebuie să-l valorifice”, – a punctat vicepreședintele Comisiei parlamentare. În aceeași ordine de idei, oficialul a reprodus constatarea lui Constantin Noica, când descria starea exterioară a picturii din nordul Moldovei: „în fiecare toamnă moare câte un sfânt”. Făcând o paralelă cu ceea ce se constată an de an – dispariția unor monumente, a unor tradiții și cutume, dr. Virgiliu Pâslariuc a relevat că „patrimoniul nu e doar ceea ce moștenim, patrimoniul este și ceea ce trebuie să lăsăm ca moștenire”. Vicepreședintele Comisiei parlamentare și-a exprimat speranța că participanții la conferință vor pune în valoare cât mai multe elemente de patrimoniu, reiterând că transmiterea patrimoniului este o problemă a întregii societăți.

Cu un mesaj de salut a venit și dr. în istorie, comandor Marius-Adrian Nicoară, director al Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare din Buzău, România. Domnia Sa a exprimat respect și gratitudine celor care sunt implicați în valorificarea patrimoniului cultural, precum și apreciere întregului colectiv cu care a colaborat în ultima perioadă, inclusiv la cea de-a doua ediție comună a unui supliment al revistei „DIALOGICA” pentru anul 2023. Dr. Marius-Adrian Nicoară a reliefat, în luarea sa de cuvânt, prietenia, buna colaborare și parteneriatul între instituțiile din Republica Moldova și din România – Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Universitatea de Stat din Moldova, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare de la Buzău și Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R. de la Iași, în baza cărora, pe parcursul a 6 ani, se realizează evenimente științifice comune la Chișinău sau la Buzău. De asemenea, Domnia Sa a apreciat colaborarea între Fundația Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare de la Buzău și Asociația Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Chișinău. Directorul Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a remarcat că Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare va participa și la lucrările conferinței pe Secțiuni, urmând să organizeze, în perioada 26-27 octombrie 2023, un simpozion cu aceeași tematică la Buzău – oraș deschis cercetării și păstrării tradițiilor și a patrimoniului.

            Dna dr. hab. Nicoleta Vornicu, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R., coorganizator al conferinței, a salutat de la Iași participanții la reuniune, apreciind inițiativa colegilor de la Chișinău de a face o prezentare succintă a publicațiilor în care se regăsesc și contribuțiile științifice ale cercetătorilor de la Iași ca participanți la aceste Secțiuni, care sunt încadrate în alte publicații. Volumul 23 Conservarea si restaurarea patrimoniului cultural apare anual în ediție bilingvă, începând din anul 1999, la Editura „Doxologia” din Iași. Revista publică articole și studii științifice ce reflectă stadiul cercetărilor în domeniul patrimoniului cultural, material, imaterial și construit, precum și în domeniul istoriei, arheologiei, muzeologiei și filologiei.

În luarea sa de cuvânt, directorul interimar al ANCD dl Vadim Iațchevici a apreciat efortul organizatorilor conferinței științifice, care se realizează traditional în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor Republicii Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, condus de dna dr. hab., prof. univ. Aliona Grati și implementat de Universitatea de Stat din Moldova. Dl V. Iațchevici a relatat că proiectul de cercetare pentru anii 2020–2023 este unul din cele 45 de proiecte din Prioritatea strategică „Provocări societale”, finanțate în volum de 212,5 mil. de lei pentru o perioadă de 4 ani”, fiind realizat în cadrul Programului de Stat, finanțat de Guvernul RM prin intermediul ANCD. Directorul interimar al ANCD și-a exprimat convingerea că rezultatele remarcabile ale cercetărilor științifice vor fi prezentate în cadrul simpozionului. 

Moderatoarea conferinței dna dr. hab. Liliana Condraticova a menționat că Secțiunile tematice, divizate conform domeniilor de competență, vor activa și în mediul online atât în Republica Moldova, cât și în România. „Avem arheologii care se concentrează la Muzeul Național de Istorie al Moldovei, colegii de la design interior – la Universitatea Tehnică a Moldovei, cercetătorii de la Bălți – la Universitatea „Alecu Russo” și, în mod special, Secțiunile (probleme ce țin de mitopoetica orașului, etnologie, arhitectură, limbă și literatură etc.) care sunt desfășurate de principalii organizatorii ai conferinței – Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova. „Vorbind despre patrimoniul viu – living heritage, trebuie de menționat că patrimoniul suntem și noi”, – a remarcat dna dr. hab. Liliana Condraticova.

În aceeași ordine de idei, dna dr. hab. Liliana Condraticova s-a referit la necesitatea intensificării comunicării cu comisiile parlamentare, subliniind că este nevoie de mai multe acțiuni în cadrul proiectelor de cercetare, pentru ca rezultatele științifice să fie puse în beneficiul societății. „Sperăm la un dialog constructiv între toate instituțiile sub auspiciile Comisiei parlamentare, astfel încât cercetarea, instruirea, educația prin și pentru patrimoniu să meargă mână în mână, și drept confirmare este această conferință, având în vedere Secțiunile organizate care își doresc un dialog, dar și o comuniune a întregii comunități academice”, – a remarcat dna dr. hab. Liliana Condraticova. Domnia sa a reliefat că o bună parte din aceste acțiuni nu ar fi posibile, dacă cercetătorii nu ar avea oportunitatea să-și concentreze eforturile în cadrul proiectelor care au menirea de a oferi o anumită direcție pentru continuarea cercetărilor, dar și o anumită comandă de stat, astfel încât rezultatele științifice să fie folosite de societate pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe calea sa de integrare europeană.

Reuniunea științifică a constituit un bun prilej de comunicare între cercetătorii din Republica Moldova, România și Ucraina, de prezentare și mediatizare a rezultatelor științifice, de identificare a problemelor de management, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural și, în același timp, de apreciere a unor realizări științifice și culturale remarcabile în activitatea de cercetare. În cadrul Sesiunii plenare, pentru contribuție la promovarea valorilor naționale și culturale, precum și cu prilejul consemnării Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural, au fost menționați cu diplome și distincții ale AȘM unii cercetători și specialiști din domeniul istoriei și patrimoniului cultural.

De asemenea, au fost distinse cu Diploma de Recunoștință a AȘM pentru promovarea excelenței în educație, contribuție semnificativă la instruirea și formarea tinerei generații în spiritul valorilor culturale naționale, precum și în legătură cu Ziua Internațională a Profesorului, liceele cu predare în limba română din stânga Nistrului: Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or. Tiraspol, Liceul „Evrika” din or. Râbnița, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din mun. Tighina, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Dubăsari și Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol.

Deschiderea oficială a lucrărilor conferinței a fost urmată de sesiunea de comunicări științifice. De un interes aparte s-a bucurat comunicarea „Sediul central al Academiei de Științe a Moldovei: clădire de valoare istorică, arhitecturală și memorialistică”, prezentată de dna dr. hab. în studiul artelor Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, în comun cu dna Alina Ostapov, specialist principal la Ministerul Culturii, care au adus în atenția participanților la simpozion unele aspecte inedite și argumente în favoarea valorii patrimoniale a edificiului AȘM. Dna dr. hab. Liliana Condraticova a remarcat că o succintă informație referitor la subiectul respectiv a fost expusă în cadrul sesiunii Adunării Generale a AȘM din 22 martie 2023, la care Domnia sa a venit cu inițiativa de a include clădirea Academiei de Ştiințe a Moldovei din centrul mun. Chișinău în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat рrin Hotărârea Раrlаmеntului RM nr. 1531 din 1993. Propunerea a fost susținută în unanimitate de membrii Adunării Generale a AȘM și ulterior, dosarul perfectat a fost transmis Ministerului Culturii. În urma examinării dosarului în ședința Consiliului Național al Monumentelor Istorice din 25 august 2023, clădirii Academiei de Științe a Moldovei i-a fost conferit statutul de monument ocrotit de stat, fiind eliberat Avizul pozitiv al CNMI și al Ministerului Culturii cu privire la includerea sediului Academiei de Ştiințe a Moldovei de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1 în Registrul monumentelor Republicii Moldova.  

Construită în anii 1951–1955 după proiectul renumitului arhitect Valentin Mednec/Mednic și al lui Aleksandr Vedenkin, „clădirea Academiei de Ştiințe a Moldovei reprezintă o mostră remarcabilă de arhitectură a epocii, caracterizată prin monumentalism, aspect estetic sobru, dar și exuberanţă a elementelor decorative, care se încadrează perfect în peisajul urban”, – a relevat dna dr. hab. Liliana Condraticova. Autorii proiectului sunt arhitectul Valentin Mednic și Aleksandr Vedenkin, dat fiind faptul că, după cum afirmă și mem. cor. Mariana Șlapac, „așa se întâmpla pe timpurile de atunci, – toate proiectele importante din spațiul post-sovietic erau coordonate și de un arhitect de la Moscova”.

Pornind de la ideea că protecția patrimoniului arhitectural este prioritate națională, iar patrimoniul cultural este moștenirea cu care vom ajunge în Uniunea Europeană, cercetătoarea și-a exprimat speranța că, în scurt timp, întreaga arteră principală a orașului – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – va deveni un centru istoric al mun. Chișinău și se va afla sub protecția statului, dat fiind faptul că, în opinia sa, clădirile care sunt amplasate aici merită toată atenția din mai multe puncte de vedere, inclusiv istoric, arhitectural, artistic și memorialistic. Referindu-se la patrimoniul AȘM, dna dr. hab. Liliana Condraticova a remarcat și cele trei tablouri celebre: Soarele și pâinea (1977, 130×170 cm.), Poarta Orheiului Vechi (1977; 130×140 cm.) și Săpăturile de la Orheiul Vechi (1977, 132×142 cm.), care sunt donații ale ilustrului artist plastic Mihai Grecu (1916–1998), membru de onoare al AȘM. Astăzi aceste capodopere, emblematice ca spirit științific și artistic, sunt integrate firesc în spațiul Academiei de Științe, iar Sala Aurie a devenit un mini-centru expozițional, care găzduiește expoziții ale unor plasticieni valoroși din Republica Moldova. „Sediul Academiei de Științe a Moldovei de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1 posedă valoare istorică, fiind unica clădire de acest gen, destinată unei instituții de tip academic. De aici rezultă și valoarea memorialistică a clădirii care reprezintă un monument de cultură și știință”, – a punctat dna dr. hab. Liliana Condraticova.

În comunicare au fost expuse unele date interesante din istoricul și valoarea arhitecturală și artistică a clădirii, însoțite de planurile edificiului și imagini de arhivă inedite, precum și de fotografii recente. Referindu-se la valoarea istorico-memorialistică, arhitecturală și artistică a edificiului AȘM, dna dr. hab. Liliana Condraticova a făcut o trecere în revistă a unor aspecte legate de interiorul clădirii AȘM, atrăgând atenția în mod special asupra încăperii în care și-au dat întâlnire participanții la conferință. „În clădirea AȘM se află Sala Argintie, Sala Mică, Sala de Protocol și Sala Azurie în care suntem acum, – a relevat cercetătoarea, exprimând convingerea că clădirea Academiei de Științe reprezintă un adevărat edificiu de patrimoniu. Cunoscută în prezent ca Sala Azurie, această încăpere rămâne a fi una dintre cele mai spațioase și estetic amenajate, care a fost reconstruită în anul 2006, către cea de-a 60-a aniversare de la crearea primelor instituții de cercetare de tip academic. În prezent, Sala Azurie este destinată pentru desfășurarea celor mai importante activități ale mediului academic și științific.  

Apreciind efortul și implicarea comunității academice în realizarea dosarului pentru includerea sediului Academiei de Științe a Moldovei în Registrul monumentelor de importanță națională ca monument de valoare istorică, arhitecturală și artistică, dna dr. hab. Liliana Condraticova a remarcat că edificiul AȘM are și valoare memorialistică. Domnia sa a exprimat speranța ”că sediul AȘM va rămâne și în continuare un loc de întâlnire pentru cei care respectă și apreciază patrimoniul cultural și îl vor transmite mai departe”. Academia de Științe a Moldovei – forul științific care gestionează, evaluează și efectuează cercetări, grație membrilor AȘM, poate fi considerată, pe bună dreptate, o instituție foarte importantă a Republicii Moldova care a pășit pe calea integrării europene.

Comunicările participanților la conferință, de o calitate științifică remarcabilă, care au fost prezentate în cadrul a celor 10 Secțiuni tematice, realizate în Republica Moldova, România și Ucraina, au reflectat rezultatele cercetărilor în domeniul patrimoniului cultural, mobil, imobil, artistic, arheologic și imaterial, precum și unele probleme de management, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, probleme ce țin de protecția și valorificarea patrimoniului arheologic, identificarea, păstrarea și transmiterea moștenirii culturale naționale, de transformarea patrimoniului cultural în surse de dezvoltare durabilă.

În cadrul Sesiunii plenare a conferinței a avut loc lansarea unor cărți și reviste de studii culturale și literatură. Suplimentul la nr. 1 (2023) al revistei „DIALOGICA”, consacrat împlinirii a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, a fost prezentat de dna dr. hab., prof. univ. Aliona Grati, redactor-șef al revistei, Universitatea de Stat din Moldova, și dr. în istorie Adrian-Marius Nicoară, director al Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare din Buzău, România. În comunicarea sa, dr. hab. Aliona Grati a menționat că „DIALOGICA” apare sub egida Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” din mun. Chișinău, Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM și a Universității de Stat din Moldova. Redactorul-șef a remarcat că revista de studii culturale și literatură „DIALOGICA” se editează în cadrul proiectului de cercetare și apare pe site-ul www.dialogica.asm.md, partea financiară pentru suplimentul nr.1 din 2023 fiind acoperită de colegii de la Buzău, România.

La rândul său, dr. Adrian-Marius Nicoară a exprimat înalte aprecieri întregului colectiv cu care a colaborat la realizarea Suplimentului pentru anul 2023 al revistei „DIALOGICA”. Domnia sa a relatat că revista a fost tipărită de Primăria Buzău la Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” în 300 de exemplare, care vor fi repartizate în Moldova și în România. În paginile revistei se regăsesc biografii sau evocări ale unor mari personalități marcante ale istoriei României, care s-au aflat în prim-planul realizării unirii Basarabiei cu România.

Dnei prof., dr. hab. în arte vizuale Nicoleta Vornicu, director al Centrului Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R., Iași, România, coorganizator al conferinței științifice, i-a revenit rolul de a prezenta Volumul 23, anul 2022 al revistei „Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural / Conservation and restoration cultural heritage”, având și calitatea de editor-șef al acestei reviste.

Cartea „Omul în casă – Casa în viața omului. Casa tradițională a bulgarilor din Republica Moldova ca parte a patrimoniului cultural”, semnată de dna Marina Miron, dr. în istorie (Chișinău: Editura Bons Offices, 2023, 316 p., redactor științific dr. în istorie Diana Nicoglo) a fost lansată de autoare, care și-a exprimat convingerea că „cele mai frumoase amintiri trăiesc în casa părintească, în casa bătrânească”. Dna dr. Marina Miron s-a adresat colegilor săi cu îndemnul să citească această carte în care, în opinia dnei dr. hab. Liliana Condraticova, „a fost pusă în evidență nu doar partea culturală, dar și cea arhitecturală”.  

Expoziția „Scuarul Șciusev: Concurs de proiecte”, vernisată în Sala Aurie a AȘM, în contextul reabilitării scuarului Casei Memoriale „Alexei Șciusev”, a fost prezentată de dl Anatolie Povestca, șef al filialei Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău. Expoziția dedicată unei suite de manifestări organizate în legătură cu împlinirea a 150 de ani de la nașterea acad. Alexei Sciusev, arhitect-academician, istoric și teoretician al artei, a fost realizată grație sprijinului acordat din partea Uniunii Arhitecților, precum și a profesorilor și studenților de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Invitând colegii să viziteze expoziția din Sala Aurie a AȘM, dl Anatolie Povestca a menționat că printre numeroasele monumente proiectate de A. Șciusev, se poate admira Biserica din Cuhureştii de Sus, Republica Moldova, o biserică splendidă în stil medieval cu nuanțe bizantine. A. Șciusev a fost un arhitect înzestrat cu abilități unice. În 1947, în casa în care s-a născut și a activat până la vârsta de 18 ani, a fost deschis Muzeul arhitecturii al orașului Chișinău (pe atunci Muzeul arhitecturii și tehnici de construcție). Ulterior, peste doi ani, odată cu trecerea în neființă a acad. A. Șciusev, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al RSSM, a fost schimbată denumirea din Muzeul arhitecturii al or. Chișinău în Casa Memorială „Alexei Șciusev”.

Președintele Uniunii Arhitecților din Republica Moldova dl Iurie Povar, în luarea sa de cuvânt, a apreciat inițiativa organizatorilor conferinței de a include în Program Secțiunea tematică, dedicată renumitului arhitect Alexei Șciusev, originar din Chișinău, care zilele acestea ar fi împlinit 150 de ani de la naștere. Domnia sa a venit cu unele aprecieri, reliefând că figura lui A. Șciusev este multilaterală: a avut o activitate diversă, însă există și unele momente controversate, aspecte pe care urmează să le elucideze colegii în cadrul lucrărilor Secțiunii respective. „Pe parcursul activității arhitectului, au fost comise și unele erori care se referă la planul urbanistic general al Chișinăului din perioada postbelică, dar sunt și unele perle de arhitectură pe care le vedem astăzi în mun. Chișinău și în Republica Moldova”.

Președintele Uniunii Arhitecților a atras atenția asupra problemelor actuale în domeniile culturii și protecției patrimoniului național în Republica Moldova, inclusiv în capitală. Referindu-se la practica internațională cu privire la criteriile referitor la valoarea unui monument adevărat de istorie și cultură, a relevat că în prezent, în R. Moldova nu există asemenea criterii, Regulamentul care se referea la zonele protejate fiind abrogat printr-o hotărâre de Guvern. Domnia sa a remarcat că, practic din cele peste 1600 de localități din mica noastră țară, fiecare din aceste sate, orașe, comune are ceva ce ține de istoria noastră, de patrimoniul arheologic, patrimoniul imobiliar. Aceste monumente și obiective istorice foarte importante nu sunt cunoscute îndeajuns, iar cu timpul ele se distrug. Dl Iurie Povar a semnalat necesitatea consolidării eforturilor și implicării în reabilitarea, păstrarea și punerea în valoare a monumentelor istorice care se află în țara noastră, inclusiv în mun. Chișinău, reiterând că Uniunea Arhitecților este dispusă să pună umărul la aceste acțiuni.

Participanții la conferință și-au continuat activitatea în cadrul celor 10 Secțiuni tematice: Secțiunea 1 Arta și mitopoetica orașului în context național și internațional, desfășurată la Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova (moderatori dr. hab. Aliona Grati, dr. Diana Dementieva); Secțiunea 2 Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practici, desfășurată la Centrul Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R Iași, România (moderator dr. hab., prof. Nicoleta Vornicu); Secțiunea 3 Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală, Chișinău, Academia de Științe a Moldovei (moderator dr. Marina Miron), Secțiunea 4 Orașul Bălți: istorie, patrimoniu, memorie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (moderatori dr. Ludmila D. Cojocaru, dr. hab. Nicolae Enciu), Secțiunea 5 Patrimoniul istoric și educațional, Chișinău, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (moderatori dr. Larisa Sadovei, dr. hab. Alina Felea), Secțiunea 6 Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău (moderator dr. hab., prof. univ. Iraida Condrea), Secțiunea 7 Alexei Șciusev: arhitect istoric și teoretician al artei (moderator dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu), Secțiunea 8 Arheologia azi: probleme și soluții, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău (moderatori Livia Sîrbu, Vasile Iarmulschi), Secțiunea 9 Design interior: istorie și modernitate, desfășurată la Universitatea Tehnică a Moldovei, Chișinău (moderator dr. Liliana Platon) și Secțiunea 10 Sănătate, desfășurată la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău (moderator dr. Alina Ferdohleb).

Conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, ediția a VIII-a, a avut loc în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural, în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor Republicii Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, director de proiect dr. hab. Aliona Grati, Universitatea de Stat din Moldova.

Lucrările prezentate în cadrul ediției a VII-a din 9 februarie 2023 și ediției a VIII-a din 26-27 septembrie 2023 (editor dr. hab. Liliana Condraticova) au fost publicate către ziua simpozionului în volumul V, supliment al revistei științifice din Iași „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (redactor-șef prof., dr. hab. Nicoleta Vornicu).

La organizarea Conferinței științifice internaționale și-au dat concursul Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R. (Iași, România), Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Universitatea Liberă din Berlin, Germania, Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina (Lvov), Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și alți parteneri.

Lucrările conferinței au fost transmise de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale și sunt disponibile la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=niCnqNCl5cY.

 

Svetlana MICU

Secția Management Academic și Relații Externe

Categorie:

Înregistrări online