Insulina la an centenar - Conferință științifică, organizată la AȘM, în cadrul „Săptămânii Științei”

09.06.2021
Vizitatori unici: 515

Acad. Ion Tighineanu: Precum Săptămâna Științei a scos în evidență aspecte de consolidare și de recunoaștere a Academiei de Științe a Moldovei de comunitatea științifică internațională, tot așa, cred eu, un an de pandemie a demonstrat o consolidare fără precedent a savanților și medicilor lumii în lupta cu coronavirusul de tip nou, fortificând opinia că în Secolul XXI doar prin cercetări științifice profunde pot fi identificate soluții la provocările majore cu care se confruntă civilizația

 

Ziua a treia din „Săptămâna Științei” a fost dedicată medicinii și științelor medicale, prilej cu care la Academia de Științe a Moldovei a fost organizată online, la 9 iunie 2021, Conferința științifică națională cu participare internațională „100 de ani ai Insulinei”.

La deschiderea evenimentului au participat Secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dna Tatiana Zatîc, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, dr.hab., prof. Emil Ceban, notorietăți din domeniul științelor medicale din Republica Moldova, România, Federația Rusă, Ucraina, SUA - acad. Eva Gudumac, acad. Stanislav Groppa, acad. Teodor Furdui, acad. Gheorghe Țîbîrnă, acad. Constantin Ionescu-Târgoviște (România), Prof. Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel în medicină (SUA), prof. Ion Mereuță, directorul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, directori de institute și centre de cercetare.

Conferința științifică dedicată centenarului insulinei a fost moderată de acad. Ion Tighineanu, prof. univ. Emil Ceban, prof. univ. Ion Mereuță. Programul zilei a demarat cu mesajele de salut, adresate de partenerii conferinței și oficiali.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a remarcat că Săptămâna științei, dedicată celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, împlinirii a 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic este în plină desfășurare. Președintele Tighineanu a făcut retrospectiva zilelor anterioare din cadrul Săptămânii științei pentru cei care nu au reușit să urmărească agenda și conținutul acestora, de la începutul săptămânii. „Astăzi, în cadrul Conferinței științifice naționale cu participare internațională „100 de ani ai insulinei”, vom aborda problemele sănătății omului. Vor fi discutate unele aspecte ce țin de istoria descoperirii insulinei, a rolului savantului Nicolae Paulescu în această descoperire, și vor fi elucidate mai multe nuanțe ale diabetului zaharat. Desigur, așteptăm ca problema pandemiei COVID-19, generată de coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2, să fie de asemenea abordată, deoarece, actualmente ea este în centrul atenției savanților la scară globală”, a relevat acad. Tighineanu. Folosind acest prilej, președintele AȘM a adus mulțumiri medicilor, în primul rând, celor din prima linie, pentru efortul  și sacrificiul pe care l-au întreprins în ultimele 14 luni pentru a salva vieți omenești. În context, academicianul a subliniat că ieri, în mesajul său adresat cu prilejul aniversărilor enunțate, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Germaniei în RM, Angela Ganninger, a menționat că „Ansamblul enorm de excelență științifică mondială care s-a reunit în această săptămână demonstrează în mod impresionant consolidare și recunoașterea Academiei de Științe a Moldovei de comunitatea științifică internațională”. Precum Săptămâna Științei a scos în evidență aspecte de consolidare și de recunoaștere a Academiei de Științe a Moldovei de comunitatea științifică internațională, tot așa, cred eu, un an de pandemie a demonstrat o consolidare fără precedent a savanților și medicilor lumii în lupta cu coronavirusul de tip nou, fortificând opinia că în Secolul XXI doar prin cercetări științifice profunde pot fi identificate soluții la provocările majore cu care se confruntă civilizația”, a punctat acad. Tighineanu.

 În numele Prezidiului AȘM, președintele AȘM a adresat felicitări cu ocazia deschiderii Conferinței științifice naționale cu participare internațională „100 de ani ai insulinei”, dorindu-le tuturor sănătate și mult succes în realizarea agendei.

În mesajul adresat participanților, Secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dna Tatiana Zatîc a exprimat mulțumiri tuturor celor care au fost implicați în cercetări științifice pentru a descoperi acest medicament care a schimbat radical viața persoanelor cu diabet zaharat. „Suntem mândri că un cetățean al României a fost cel care a pus bazele descoperirii tratamentului acestei boli care reprezintă o povară pentru pacient, cât și pentru societate în general”, specificând că cercetările științifice au contribuit la modernizarea tratamentelor pentru diabet zaharat și la ameliorarea calității vieții pacienților. Oficialul a exprimat certitudinea că acele eforturi care au fost dedicate dezvoltării insulinei pe parcursul celor 100 de ani au contribuit substanțial la ameliorarea calității vieții pacienților, dar și micșorarea poverii asupra sistemului de sănătate. Secretarul de Stat a adus mulțumiri Academiei de Științe pentru organizarea acestui eveniment, pentru acele eforturi enorme, pe care le depune pentru susținerea cercetărilor în țara noastră, susținerea tinerilor cercetători, deoarece ei sunt viitorul pentru sistemul din întreaga țară.

Rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, dr.hab., prof. Emil Ceban a adresat un mesaj de felicitare cu prilejul organizării ,,Săptămânii Științei”, dedicată aniversării a 60-a de la fondarea Academiei de Științe și a 75 de ani de la creare primelor instituții științifice de tip academic, dar și inaugurării Conferinței de astăzi, care reunește renumiți savanți și specialiști din domeniul medicinei.

„În acest an sărbătorim 100 de ani de la descoperirea insulinei, hormonul insuficiența căruia duce la dezvoltarea diabetului zaharat. Anul 1921 a devenit semnificativ pentru persoanele cu diabet prin descoperirea insulinei. De atunci, insulina a salvat milioane de vieți și este considerată una din cele mai mari descoperiri și realizări medicale din toate timpurile. Această descoperire a schimbat considerabil viața persoanelor care suferă de această maladie, dar și a familiilor lor.  După datele Federației Internaționale de Diabet în lume sunt înregistrare mai mult de 463 milioane de persoane cu diabet zaharat, din care 59 de mln sunt în Europa. Anume Europa este regiunea de pe glob unde se înregistrează cel mai mare număr de copii și adolescenți care suferă de diabet de tip 1, care poate fi tratat numai prin administrarea insulinei”, a menționat rectorul USMF, prezentând și alte cifre îngrijorătoare ce estimează creșterea cu 51% a numărului de persoane cu diabet către anul 2045. Subliniind actualitatea diabetului în țara noastră, prof. Ceban a remarcat că după ultimele date, sunt înregistrate mai mult de 123 000 de persoane cu diabet, dintre care 563 sunt copii. Și totuși, specifică rectorul, cifra reală este cu mult mai mare. Rectorul USMF a exprimat speranța că informația prezentată la această conferință, rezultatele cercetărilor vor contribui la descoperirea noilor mecanisme și tratamente care vor îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu diabet zaharat.

„Într-adevăr, Nicolae Paulescu, prin referatul său de la 31 august 1921, a pus bazele insulinoterapiei. Acest raport și brevetul de invenție, înregistrat la Ministerul Industriei al României a dat curs celei mai mari descoperiri din medicina secolului XX. Paulescu a făcut foarte mult, dar știința noastră medicală pe parcursul acestui veac a încercat să facă și mai mult”, a spus prof. Ion Mereuță, directorul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, accentuând că la conferința respectivă trebuie să se discute despre aspectele istorice ale momentului, dar și ce urmează a se întreprinde pentru viitor. În numele institutului pe care are onoarea să-l conducă, directorul Mereuță a mulțumit Academiei de Științe, comunității științifice pentru organizarea Săptămânii științei academice, care se prezintă ca un punct de referință a istoriei științifice și de apreciere a cercetării. Totodată, profesorul s-a adresat autorităților, prim-ministrului de a rectifica bugetul și a acorda măcar 0,3 % din PIB științei naționale, cel puțin pentru jumătate de an. „Știința necesită finanțare, trebuie să înțelegem că avem oameni de știință foarte puternici în Republica Moldova. Jumătate din cei care au fost Laureați ai Premiul Nobel, s-au născut lângă malurile Prutului și Nistrului. Aceasta este cea mai mare bogăție a societății noastre, capacitatea noastră de a gândi și de a crea”, a declarat savantul.  

Sesiunea de comunicări științifice a început cu prezentarea video a prof. Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel în medicină (2013)  (SUA), intitulată „Cercetări privind secreția de proteine și colaborarea cu George Palade” / „Research on protein secretion and collaboration with George Palade”. Ulterior, savantul, cunoscut deja comunității științifice și publicului din Republica Moldova prin interviurile acordate, prelegerile publice susținute anul trecut la AȘM, dar și participările la emisiunile televiziunii naționale, a avut o intervenție live, pentru a saluta colegii savanți din RM, dar și pentru a adresa felicitări Academiei și comunității științifice cu prilejul celor două aniversări pe care le marchează în cadrul „Săptămânii Științei”.

Acad. Teodor Furdui, a susținut prelegerea intitulată „Sănătatea omului – problemă fatidică pentru omenire”, elaborată și redactată de grupul de cercetători - conf. cerc. Valentina Ciochină, conf. cerc. Vlada Furdui, conf. univ. Aliona Glijin, prof. univ. Ion Mereuță, conf. univ. Lorina Vudu, Stela Vudu, ghidat de acad. Teodor Furdui.  

Savantul a abordat în raportul prezentat problema sănătății omului, drept una din cele mai importante probleme pentru omenire. Omul de știință a adus dovezi concludente referitor la statistica morbidității și mortalități, fapt ce denotă starea agravată a sănătății populației, care s-a intensificat și mai mult în perioada pandemiei, inclusiv și starea sănătății psihice a populației, precum și la necesitatea schimbării strategiei de soluționare a problemei sănătății psihice. Totodată, acad.  Furdui a s-a arătat indignat de atitudinea autorităților față de sănătatea populației și viitorul acestui popor. Savantul a remarcat și unele rezultate obținute de Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie în domeniul sanocreatologiei, în special, al psihosanocreatologiei, cum ar fi: elaborarea conceptului sănătății psihice; descrierea fenomenologiei exteriorizării sănătății psihice și a blocurilor care o formează; propunerea unui etalon al sănătății psihice; elaborarea unei clasificări al nivelurilor de sănătate psihică și a unui  algoritm de determinare a ei etc. Acad. Furdui le-a urat tuturor sănătate, deoarece anume sănătatea este valoarea cea mai de preț a omenirii, exprimând speranța unor timpuri mai bune pentru dezvoltarea științei și la noi în țară.

Pentru a marca Insulina la anul ei centenar, într-un mod nu doar declarativ, acad. Teodor Furdui a informat că în dimineața zilei de azi, la Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie a fost dezvelit bustul de bronz al profesorului român Nicolae Paulescu, cel care a descoperit insulina în 1821.

Acad. Stanislav Groppa a prezentat strategia de cercetare a Universității de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, un concept nou care a fost lansat o perioadă scurtă în urmă, în conformitate cu programul electoral al domnul rector, profesor  Emil Ceban și vizează procesele de organizare, reorganizare a acestui proces extrem de important. Acad. Groppa a ținut să specifice că, în primul rând, strategia vizează un concept de bază care acordă un aport important cercetării studenților, altfel spus, educație prin cercetare. „Este o necesitate a zilei ca viitorii medici să posede acele valori ale cercetării necesare dezvoltării profesionale, pe de o parte, iar pe de altă parte, să-și formeze posibilitatea de abordare a cercetării, deoarece prin stabilirea diagnosticului, efectuarea diagnosticului diferențiat se realizează un proces de cercetare”, a relevat acad. Groppa, precizând că acest concept vizează atât procesele educaționale ale studenților în procesul de formare etapizată de la curs la curs, cât și reorganizarea potențialului de cercetare, începând cu fondarea unui Centru al Institutului de cercetări în domeniul medicinei și sănătății, o entitate de nivel național care vine să acorde toate posibilitățile în cercetări fundamentale, mai exact, elaborarea unor punți de legătură cu clinica, cu abordările medicinei clinice. Savantul a menționat că sunt create mai multe subunități de acordare și de facilitare a cercetărilor, cum ar fi fondarea unor laboratoare sau a unor centre. Domnia Sa a remarcat și rolul  extrem de important în procesul de internaționalizare, colaborarea cu centre de excelență din Europa. Noul concept, a specificat academicianul, vizează și susținerea și legăturile foarte strânse cu diaspora, deoarece USMF are o diasporă extrem de pronunțată, care este reprezentată astăzi de personalități bine poziționate în diferite funcții de conducere și de organizare a cercetării în foarte multe laboratoare din lume.

             

Acad. Gheorghe Țîbîrnă, Prof. univ. Ion Mereuță, Prof. univ. Lorina Vudu au prezentat  subiectul „Cancerul, maladia Covid-19 și diabetul zaharat în Republica Moldova”, raport susținut de acad. Gheorghe Țîbîrnă. Academicianul a venit cu cifre alarmante privind epidemiologia de diabet zaharat. Către anul 2045, susține raportorul, vor fi implicați peste 690 mln de oameni ca urmare a creșterii necontrolate a obezității și consumului abuziv de glucide. „S-a constatat că printre persoanele  care s-au vindecat de cancer, diabeticii sunt mai mulți decât printre cei care nu au avut cancer. La 1din cinci diabetici se depistează concomitent cancer și diabet. Incidența diabetului zaharat de tip 2 a depășit de 10 ori incidența diabetului de tip 1. În RM în prezent sunt cca 190  mii de bolnavi diabetici. Anual, în RM decedează 450 de pacienți cu diabet zaharat. În prezentarea sa, acad. Țîbîrnă a prezentat și țările cu cel mai mare număr de persoane cu diabet zaharat, cap de listă fiind India cu 51 mln, urmată de China cu 44 mln, SUA cu 27 mln. La întrebarea dacă diabetul provoacă cancerul, investigațiile clinice au confirmat probabilitatea dezvoltării cancerului de pancreas, de col uterin la persoanele diabetice, raportul evidențiind și cum este implicat diabetul zaharat în cancerogeneză.  Savantul a menționat și conduita terapeutică a pacienților oncologi în timpul pandemiei Covid-19, dar și evoluția clinicăa infecției Covid la bolnavii oncologic.

În concluzie, s-a propus: a include în Programul național de combatere a cancerului pacienții cu diabet zaharat ca factor de risc în cancerogeneză; de fortificat Registrul Național de diabet tip 1 (insulinodependent), de inclus familiile cu diabet tip 1; de elaborat Registrul Național al sindromului metabolic (obezitatea, hipertensiunea, diabet tip 2); De elaborat un registru pentru  diabet  tip 2 (insulinonedependent); de elaborat politici în profilaxie, tratament și reabilitare a pacienților cu diabet (aspectul chirurgical : transplant de pancreas, celule Langerhans, tratament conservativ, medicamentos, insulinoterapia).

Din agenda Conferinței menționăm și următoarele rapoarte: „Malformațiile congenitale vasculare bronhopulmonare la copii” -  acad. Eva Gudumac, dr. Alina Danila; „Sindromul inflamator la copii” -  prof. univ. Ninel Revenco; „Afectarea renală în Diabetul zaharat la copii” – prof. univ. Angela Ciuntu; „Obezitatea și Diabetul zaharat la copii drept factori de risc cardiovascular” - prof. univ. Ina Palii, Dr. Veronica Eșanu, Dr. Valeriu Eșanu; „Sindromul metabolic în era insulinei” - dr. Vasile Fedaș; „A historical overview on insulin modulation by nuclear receptors” (România); „Insulina ca tratament de substituție în aginezia de pancreas la copii” - dr. Andrian Chiriac, acad. Eva Gudumac, dr. Matthew Johnson, prof. Andrew Hattersley, prof. Svetlana Șciuca (Republica Moldova, Marea Britanie); „Серебряный век русской диабетологии: Л.В. Соболев, его предшественники и последователи” – prof. А.Е. Коrovin (Federația Rusă) ș.a.

 Conferința își va continua lucrările până la sfârșitul zilei și va finaliza cu adoptarea unei Rezoluții.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie:
Cuvinte-cheie: